Misiunea reflectata în creatie

Text: Gen.1:24-31 ;Ps.8:1-9
Subiect: Misiunea încredintata omului prin creatie
Scop: Sa descoperim care a fost planul lui Dumnezeu încredintat fiintei umane ,
chiar prin actul creatiei si sa vedem cum acesta poate fi împlinit.

Prin actul creatiei ne este descoperita maretia, atotputernicia si întelepciunea lui Dumnezeu (Rom.1:19-20, Ps.19:1,Fapte 17:24-25 ) Privind însa la creatia lui Dumnezeu, observam însa în acelasi timp si ordine ,desavîrsire si scop. Nimic nu este la întîmplare sau fara sens. Fiecarui lucru din creatie, Dumnezeu i-a încredintat o anume menire. Astfel cerul atmosferic a fost creat ca sa faca o despartire între ape(Gen 1:6-8), pamîntul si marea ca sa fie mediul în care Dumnezeu sa aduca viata (Gen.1:9-13) Soarele , luna si stelele au fost create ca sa lumineze si sa faca o împartire a timpului (Gen.1:14-19) ,iar vietuitoarele marii si ale uscatului sa fie cadrul în care Dumnezeu sa-l aseze pe om.(Gen.1:20-25)

Luînd în considerare aceste evidente , putem întelege ca întreaga existenta a fost creata pentru a-L revela si onora pe Dumnezeu, dar în acelasi timp si pentru a forma cadrul perfect în care omul sa-si împlineasca misiunea care urma sa-i fie încredintata. Daca fiecarei parti din creatie i-a fost destinat un scop precis , cu atît mai mult trebuie sa ne asteptam ca Dumnezeu a încredintat o misiune si „coroanei creatiunii Sale”. În studiul prezent dorim sa descoperim care este misiunea încredintata omului chiar prin actul creatiei , ce lucruri i-au cauzat esecul si cum poate omul să-si împlineasca planul care i-a fost destinat?

. Care a fost misiunea încredintata omului prin actul creatiei ?

Aparitia omului în mijlocul universului n-a fost un accident sau o întîmplare , ci o urmarea a hotarîrii unui Consiliu Divin. Dumnezeu a zis :”Sa facem om dupa chipul nostru, dupa asemanarea noastra..”(Gen.1:26). Cînd vorbeste despre Sine, de mai multe ori în acesta hotarîre , Dumnezeu foloseste pronumele personal la plural.Acest fapt confirma trinitatea, dar confera si un statut special fiintei umane. Omul a fost creat în urma deciziei consiliului Divin .Acest statut este definit însa si de modul în care omul a ajuns sa ia fiinta: daca întreaga creatie a luat fiinta la porunca lui Dumnezeu si a fost facuta din nimic(verbul folosit în acest caz este evreiescul „bara”, care înseamna a crea din nimic) , atunci cînd Dumnezeu a facut pe om S-a implicat activ: A luat tarîna pamîntului din care i-a modelat trupul, apoi i-a suflat în nari suflare de viata si omul a devenit un suflet viu . (Gen 2:6) Verbul folosit la facerea omului este evreiescul „asa” care înseamna a face un lucru din ceva existent.

Fiinta umana este diferita însa de întraga creatie nu numai datorita modului în care a fost creata, ci si datorita misiunii care i s-a încredintat. Prin aceasta misiune omul este chemat:

a. sa oglindeasca chipul lui Dumnezeu

În cuvîntul Scripturii, aceasta responsabilitate este evidenta prin hotarîrea lui Dumnezeu care a zis : „Sa facem om dupa chipul Nostru , dupa asemanarea Noastra; „(Gen .1:16) si prin lucrarea lui Dumnezeu ,care a adus la împlinire acest fapt: „Dumnezeu a facut pe om dupa chipul Sau, l-a facut dupa chipul lui Dumnezeu: parte barbateasca si parte femeiasca i-a facut.” (Gen.1:27).

Avînd chipul lui Dumnezeu , omul a dobîndit însusirile unei persoane, avînd la fel ca Dumnezeu , sentiment , intelect si vointa . Desi i s-a daruit un trup material, omul este mai mult decît tarîna ; el este un suflet nemuritor , care în starea de inocenta în care a fost creat, exprima caracterul lui Dumnezeu. Actionînd ca o persoana si reflectînd caracterul lui Dumnezeu omul trebuia sa-l reprezinte pe Dumnezeu în mijlocul creatiei .

Vorbind despre aceasta misiune, psalmistul spune : „omul a fost facut cu putin mai pe jos decît Dumnezeu , si-a fost încununat cu slava si cu cinste.”(Ps.8:5) Potrivit acestei înzestrari, vietuitoarele, diavolul si îngerii cazuti , ar fi trebuit sa stie ca prin ceea ce este, omul pune în lmina chipului lui Dumnezeu.

b. sa reproduca chipul lui Dumnezeu

Daca atunci cînd studiem actul creatiei, oglindirea chipului lui Dumnezeu este o misiune pe care o descoperim în mod implicit , reproducerea chipului lui Dumnezeu este o misiune care i-a fost data omului printr-o porunca explicita. Însusi Dumnezeu a spus omului: „ Creste-ti , înmultiti-va , umpleti pamîntul…”(Gen. 1:28). Foarte multi privesc acest act al reproducerii doar ca un mod de împlinire fizica si de perpetuare a rasei umane. Intentia lui Dumnezeu a fost însa mult mai înalta: El a dorit ca în teritoriul ce a devenit pentru o vreme zona de autoritate si stapînire a Diavolului (Luca 4:5-6; Ef.2:1-2), omul sa multiplice chipul lui Dumnezeu încît sa umple pamîntul de slava.

Misiunea încredintata omului n-a fost doar sa aiba copii care sa populeze pamîntul , ci sa reproduca chipul si imaginea lui Dumnezeu prin toti acestia , pentru ca de la o margine la alta a lumii sa se vada numai slava lui Dumnezeu. Ce chemare înalta ; în teritoriul în care a fost localizat Diavolul , omul trebuia sa oglindeasca chipul lui Dumnezeu si sa reproduca aceasta imagine, încît tot pamîntul sa ajunga plin de chipul lui Dumnezeu. (Isaia 6:3 ;Ps.72:19)

b. sa stapîneasca asupra creatiei lui Dumnezeu

Prin creatie , omul a primit însa o încredintare mult mai înalta : El a fost îmbracat cu slava cinste si autoritate fiind chemat sa stapîneasca peste pestii marii, pasarile cerului si peste orice vietuitoare care se misca pe pamînt, domnind astfel asupra pamîntului, asa cum Dumnezeu îsi exercita domnia si stapînirea asupra întregei existente. (Gen.1:28 ;Ps.8:5-8). În capitolul 2 al cartii Genesa, observam ca omul s-a angajat în împlinirea acestei misiuni atunci cînd a început sa pazeasca si sa lucreze gradina în care a fost asezat si a pus nume animalelor. (Gen 2:19).

Pentru ca Adam sa-si împlineasca misiunea încredintata, Dumnezeu i-a daruit-o pe Eva, care urma sa-i fie ajutorul potrivit. (Gen.2:18-24). Desi misiunea pe carea a primit-o era o chemare înalta, iar Dumnezeu a pregatit omului tot ceea ce avea nevoie pentru a o împlini, acesta a esuat în împlinirea planului lui Dumnezeu
2. Care au fost factorii ce au cauzat esecul omului în aceasta misiune ?

Daca Diavolul prin rebeliunea sa n-a reusit sa ia locul lui Dumnezeu în univers , a încercat sa ia locul lui Dumnezeu în inima omului ; si-a reusit ! Astfel, din cauza neascultarii de Dumnezeu si-a ispitirii diavolului, omul si-a pierdut inocenta , ajungînd într-o stare de pacat. În acest fel imaginea chipului lui Dumnezeu a fost pervertita. Omul nu mai semana acum cu ce L-a creat. De aceea în loc sa reproduca chipul lui Dumnezeu ca pamîntul sa ajunga plin de slava, omul a transmis din generatie în generatie o mostenire pacatoasa a firii pacatului , care a umplut pamîntul de sîlnicie si pacat. (Gen.6:5-6; Gen.6:12.)

În acelasi timp ca urmare a pactului ,omul a pierdut si autoritatea si stapînirea asupra lumii create.Din stapîn , omul a ajuns stapînit de puterea pacatului a Diavolului si-a mortii. Urmarind experienta lui Adam , putem spune ca în urma pacatului, omul a cazut de la cea mai înalta treapta a asemanarii si-a partasiei cu Dumnezeu, la cea mai josnica stare de vinovatie si robie spirituala. Aceasta înfrîngere spirituala descalificîndu-l pentru a împlini misiunea încredintata.

3. Care sunt lucrurile ce pot ajuta omul sa-si împlinesca acesta misiune ?

Desi primul Adam a cazut ,esuînd în misiunea pe care a primit-o , Dumnezeu da omului o a doua sansa prin Hristos(al doilea Adam). (Evrei 2:5-18; Rom.5:12-21). În timpul misiunii Sale, Domnul Isus a cîstigat biruinta exact în domeniile în care a fost înfrînt Adam. Astfel, El a dovedit ascultare deplina fata de Tatal,(Fil.2:6-11) a înfrînt puterea Diavolului, a pacatului si a mortii(Mat.4:1-11; I Cor.15:55-58) si-a dovedit ca are autoritate si stapînire asupra pestilor marii si-a vietuitoarelor pamîntului(Luca 5:1-7 Mat.17:24-27;Mat 26:74-75;Mat.21:1-7)

Noul Testament arata clar ca prin Hristos, Dumnezeu a adus o noua creatie(2 Cor.4:3-6;2 Cor.5:17), iar apostolii folosesc deseori imagini din actul creatiei, pentru a ilustra acest nou început . Asfel mîntuirea începe cu Dumnezeu (Gen 1:1 ;Ioan 1:1-14), iar Duhul Sfînt aduce convingerea de pacat cercetînd inimile oamenilor (Gen.1:2;Ioan 16:5-15) . Cuvîntul Scripturii aduce lumina pentru cei ce zac în Împaratia Întunericului si face o despartire între trup , suflet si duh. (Gen 1:2-8; Ps.119:130; Evrei 4:12). Tot ceea ce a pierdut omul prin caderea lui Adam, cîstiga acum prin Hristos (Rom5:17-21).

Daca Adam a fost chemat sa stapîneasca asupra primei creatii, cu mult mai mult Hristos este capul si stapînul noii cretii a lui Dumnezeu. El este cel de-al doilea Adam, prin care Dumnezeu restaureaza toate lucrurile. (1 Cor.15:45-49) Vechiul Testament este caretea urmasilor lui Adam (Gen.5:1) prin care totul ste închis sub blestem (Mal.4:6), pe cînd Noul Testament este cartea urmasilor lui Hristos, prin care toate lucrurile sunt aduse sub binecuvîntare.(Ap.22:3).

Urmarind ceea ce putem fi prin Hristos, putem spune ca misiunea în care omul a esuat din cauza pacatului lui Adam, poate sa fie împlinita acum prin Hristos!

~ material luat de pe www.misiune.ro ~

<>