Dumnezeu ne-a rascumparat printr-un pret imens,insusi Fiul Sau preaiubit, urmeaza sa crestem de la stadiul de copil nestiutor la cel de fiu intelept si responsabil. Dumnezeu ne lasa sa-L cunoastem, ne descopera inima Lui, cucerindu-ne cu frumusetea Sa , iar apoi ne cheama sa slujim, ne da de lucru in Imparatia lui.
Daca am inteles chemarea la slujire, devenim persoane active, implicate, punem pret pe slujire si pe lucrul facut bine pentru Dumnezeu. Care este insa motorul care ne conduce si ce "intretine arderea"? Care e motivatia slujirii noastre?
-ne simtim pur si simplu bine sa facem ceva cu folos, ceva semnificatov pentru altii si pentru Domnul?
-slujim din inertie? Poate ne-am obisnuit cu asta.
-dintr-un simt al responsabilitatii puternic, ne tinem cu tarie de ce ne-am asumat?
-avem dorinta, sau poate ambitia de a duce la bun sfarsit lucrul inceput?
-credem ca putem sa castigam aprecierea si aplauzele lui Dumnezeu, sau al celor ce ne vad ori beneficiaza de slujirea noastra? (sigur, nu vom recunoaste public asta niciodata... )
Cand e vorba de abilitati si fapte extraordinare care au la baza orice altceva decat dragostea, Dumnezeu ne arata clar cum stau lucrurile:
"Chiar daca as vorbi in limbi omenesti si ingeresti, si n'as avea dragoste, sunt o arama sunatoare sau un chimval zanganitor. Si chiar daca as avea darul proorociei, si as cunoaste toate tainele si toata stiinta; chiar daca as avea toata credinta asa incat sa mut si muntii, si n'as avea dragoste, nu sunt nimic. Si chiar daca mi-as imparti toata averea pentru hrana saracilor, chiar daca mi-as da trupul sa fie ars, si n'as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic" 1 Corinteni 13:1-3
Cele enumerate aici nu sunt deloc de neglijat ca si realizari, insa iata, fara dragoste totul e doar zgomot si nimicnicie.
Haideti sa ne cercetam cu atentie inima, motivatiile si gandurile ascunse.Oricat de important si de eficient e ceea ce facem, daca la baza slujirii noastre nu e dragostea, totul este in zadar. Insa Dumnezeul dragostei e gata sa ne dea o inima noua, un duh nou si sa ne transforme viata si sujirea, facand sa abunde in dragoste curate si puternica, pentru Dumnezeu si pentru oameni.
scris de Vio
***
Astazi am citit aceasta meditatie, scrisa de o buna prietena de-a mea si m-am bucurat mult pentru ca a scris-o pe 17 ianuarie 2010, adica data cand am primit in mod oficial responsabilitatea si bucuria de a sluji ca administrator la Radio Torent Crestin.
M-a zidit sufleteste foarte mult meditatia ei, pentru ca trebuie mereu sa am in vedere care este morivatia slujirii mele. Si trebuie sa nu uit niciodata ca “Daca diavolul nu te poate impiedica sa slujesti, iti perverteste motivatia” (Lidia Schiopu). Stiu ca satan va incerca sa ma doboare si ma bucur de asta, pentru ca va fi semnul ca fac lucrarea pe care Dumnezeu vrea sa o fac.
"Sa nu uitati ca stacheta se ridica greu, dar poate cobori usor. Rugaciune, disponibilitate, excelenta: iata cateva ingrediente absolut necesare pentru binecuvantare." Acestea au fost cuvintele lui Mitrut in momentul in care fostul administrator, actualul supervizor la RTC, a preluat slujba de administrator, cuvinte pe care mi le-a dat ea mai departe la acest inceput de drum!
Tot ce imi doresc este sa va rugati pentru mine, pentru redactorii de la RTC si pentru lucrarea care se face acolo. Avem nevoie de rugaciune! Avem nevoie de intelepciune de la Dumnezeu, de indelunga rabdare si disponibilitate pentru lucrarea duhovniceasca la care am fost chemati. Domnul sa ne ajute sa fim biruitori in EL!
Mult har si binecuvantare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu