Pentru ca sunt foarte pasionata de carti, m-am gandit sa impartasesc si altora margaritarele descoperite in ele. Imi pare rau ca nu am avut blog-ul mai acum cativa ani, dar voi incepe cu cartile care le citesc in prezent.
In aceasta carte am descoperit un portret al barbatului ideal. Si, desi un persoanaj de fictiune, stiu ca mai exista astfel de oameni in lume, intrucat si cartea ,,s-a nascut" din experientele de viata ale lui Janette Oke.
Portretul barbatului ideal - Clark Davis
Romanul acesta m-a impresionat si mi-a sugerat, indirect, cum ar trebui sa fie o familie adevarata, o familie reusita. Desi initial cu multe dificultati, Clark si Marty, au reusit totusi sa construiasca o familie puternica, bazata pe Hristos si pe iubirea dintre ei doi.
Scurta descriere:
Marty si Aaron sunt un cuplu de tineri proaspat casatoriti, care hotorasc sa-si faca un rost intr-o zona frumoasa dar austera din vestul Americii. Dar o tragedie le curma visul, caci sotul lui Marty moare in timp ce cauta unul dintre cai, astfel tanara, care toata viata ei nu facuse altceva decat sa citeasca, este pusa in situatia de a-si lua viata in propriile maini, cu atat mai mult cu cat era deja insarcinata. Pentru ca iarna era aproape si nici o caravana nu se intorcea spre casa decat la primavara, Marty se casatoreste conventional cu un alt vaduv, Clark Davis pentru a infrunta mai usor vitregiile soartei. Astfel, tanara este nevoita sa aiba grija si sa incerce sa se apropie de sufletul fetitei lui Clark, Missie, o fetita cu personalitate si care inca nu poate trece peste moartea mamei ei. Viata ii pune asadar la diferite incercari, vor mai putea oare cei doi gasi din nou dragostea? Se pare ca da! :)
***
In ziua inmormantarii sotului ei, Clem, Clark a venit la Marty si i-a propus ceva benefic pentru amandoi: Marty isi va petrece iarna in casa lui, in schimbul rolului de mama pentru fetita lui, Missie. Intre cei doi a fost o casatorie de interes comun. Totusi, intelegand suferinta prin care trecea ea, Clark a tratat-o cu respect si plin de rabdare. El isi incepea fiecare dimineata citind un pasaj din Biblie si rugaciunea de la fiecare masa era nelipsita. Clark era un om multumitor pentru tot ce primea de la Dumnezeu, bucurii sau incercari si avea o credinta de neclintit in Dumnezeu. El isi trata fiica cu multa dragoste si isi facea mereu timp pentru ea.
Marty, fiind o straina in casa lui, a fost tratata totusi cu multa rabdare si i-a explicat tot ce era necesar sa stie pentru gospodarie. Iar Marty, desi ranita profund de moartea sotului si frustrata permanent de prezenta lui Clark, era o femeie hotarata sa munceasca si sa nu fie intretinuta pe gratis; era si extrem de harnica. Clark o lauda pentru felul in care gatea si se ruga mereu pentru ea, sotia lui. El era un om responsabil, muncea foarte multca sa asigure familiei un trai cat mai bun si stia cum sa cheltuiasca banii intr-un mod cat mai intelept si util. Clark intotdeauna isi anunta sotia cat va lipsi de acasa si unde se duce si, foarte important, nu lua decizii fara sa se consulte cu ea in prealabil. Oricat de mare ar fi fost o greseala, niciodata nu se enerva, nici nu o mustra; dadea dovada de un calm incredibil. Si Marty incerca sa fie o mama cat mai buna pentru Missie si o gospodina adevarata.
Clark era grijuliu cu familia lui. Era un vecin excelent si un ajutor de nadejde in orice situatie. I-a cumparat lui Marty tot ce avea nevoie pentru ingrijirea personala si materiale pentru haine. I-a cumparat, de asemenea, si ce stia ca isi dorea: ace de cusut, de crosetat, lana si alte ustensile de croitorie; mai tarziu i-a daruit chiar si o masina de cusut, sa-i vina mai usor in a face haine pentru ea si fetita.
Intotdeauna respecta Ziua Domnului. Era o zi speciala pentru el si Dumnezeu.
Marty ii facea hainute lui Missie si, cu ochii lui blanzi, Clark ii multumea. Cand Clark a observat ca Marty era insarcinata cu copilul fostului sot, ea s-ar fi asteptat la o altfel de reactie din partea lui, insa el i-a spus ca se bucura ca are un bebelus, care sa-i pastreze vie amintirea lui. Cand ceilalti credeau ca ar fi copilul lui, Clark a avut grija sa le spuna adevarul, ca Marty sa fie fericita. Era extrem de atent si grijuliu. Iar Marty .. era impresionata. Si cum sa nu fii impresionata de un astfel de om? Clark facea intotdeauna ce trebuia, chiar daca il durea. EL intotdeauna o ajuta, mai ales in perioada de sarcina, cand stia ca ei ii vine mai dificil. Cand era mandru de ea, nu ezita sa i-o spuna. El a vrut sa-i faca o surpriza lui Marty si se ducea mereu in oras sa stranga semnaturi, pentru a aduce un doctor in orasul lor, caci bebelusul urma sa se nasca in curand. Cand bebelusul a venit pe lume, Clark a mers sa se roage.
Ma, o vecina foarte draga lui Marty i-a spus: ,, Vezi tu, Marty, uneori dragostea vine treptat, pe nesimtite, fara sa trambiteze cuvinte marete sau sa fluture steaguri stralucitoare. Nici nu-ti dai seama cum creste si creste si devine tot mai puternica pe cand .. nu stiu. Dintr-o data te ia prin surprindere si te gandesti: oare de cand ma simt asa si de ce n-am observat mai devreme? "
Fara sa-si dea seama, Marty incepea sa-l iubeasca pe Clark si experimenta exact ce ii spunea Ma. S-a intamplat ca micutul Clare era cat pe ce sa moara pentru ca s-a inecat cu un nasture, dar doctorul adus de Clark in oras, i-a salvat viata.
Clark spunea: ,, Viata e ca un rau. Trece prin multe. Il umplu frunzele, animalele il murdaresc, inundatiile de primavara il umplu cu noroi. Soarele stralucitor il face ca sticla unei oglinzi. Ploaia torentiala il face sa creasca, dar totusi sa misca mai departe, neschimbator, acelasi rau, in ciuda a ceea ce i se intampla. Isi face loc printre frunze, se curata de mizerie, apele noroioase devin curate din nou. Accepta bataia soarelui si ploile, caci ii dau viata si forta, dar s-ar fi putut descurca si fara ele. Asa este viata. Vin vremuri grele, dar viata merge inainte, eliberandu-se treptat de povara. Vin si vremuri mai bune; poate ca ne-am descurca si fara ele, dar Domnul stie ca avem nevoie de ele pentru a capata valoare, pentru a ne face mai puternici, pentru a ne ajuta sa reflectam stralucirea soarelui. Cred ca trebuie sa acceptam si binele si raul cat traim si sa facem tot ce putem pentru ca raul sa ne afecteze tot mai putin cu putinta. In ce priveste binele, sa-l ajutam sa creasca, sa dam importanta tuturor lucrurilor bune. "
Concluzia: ,, Ce-i putea spune acestui barbat care statea in fata ei? Acest barbat care a mangaiat-o in durere, a fost alaturi de ea in bucurie, i-a dat putere cand propria ei putere era pe sfarsite, i-a impartasit credinta lui si a condus-o spre Dumnezeul lui. Cum a aparut acest miracol al dragostei? Nu stia. O invaluise fara sa-si dea seama .. pe nesimtite. "
Acest barbat a reusit sa-i castige dragostea, actionand cu rabdare si avand o relatie stransa cu Dumnezeu. Vreau sa cred ca inca mai exista astfel de oameni pe pamant, crestini autentici, care sunt un model pentru ceilalti. Eu una am invatat ceva lectii importante din cartea asta, asa ca v-o recomand cu toata caldura!
