Barfa - un alt mod de a ucide

" Ma numesc Barfa, n-am nici un respect pentru justitie. Eu ii mutilez pe oameni, dar nu-i ucid. Le rup inimile si le ruinez viata. Sunt vicleana, rautacioasa si cresc in putere cu varsta. Cu cat vorbesc mai mult, cu atat sunt tot mai crezuta. Victimile mele sunt fara ajutor, nu se pot proteja impotriva mea, caci eu n-am nume si nici fata.

Cu cat se incearca mai mult sa ma dea cineva jos, cu atat devin mai inselatoare. N-am nici un prieten. De-ndata ce defaimez reputatia cuiva, niciodata nu va mai fi aceeasi ca mai
inainte. Eu rastorn guverne si ruinez casatorii, distrug carierele oamenilor si aduc
nopti albe, dureri de inima si indigestie. Fac pe oamenii nevinovati sa planga pe pernele lor. Numele meu e dispretuit, toti ma numesc Barfa. Eu produc senzatie, dar si dureri de cap.

Inainte de a repeta o stire, intreaba-te:
- Este adevarata?
- Este nevatamatoare?
- Este necesara?
Daca nu e, n-o spune! "

Autor necunoscut

***

De ce bârfim?
a) Din invidie - invidia este probabil motivul din spatele bârfei. Suntem invidiosi ca cineva are o casa mai frumoasa, masina mai buna, copii mai cuminti, pentru ca acea persoana canta mai bine, predica mai bine, sau are o slujba mai buna. Din invidie contemporanii lui Ieremia au început sa-l bârfeasca pe acesta.

„Atunci ei au zis: „Veniti, sa urzim rele (sa inventam acuzatii false) împotriva lui Ieremia! Caci doar nu va pieri Legea din lipsa de preoti, nici sfatul din lipsa de întelepti, nici cuvântul din lipsa de prooroci. Haide sa-l ucidem cu vorba, si sa nu luam seama la toate vorbirile lui!"
Jeremiah 18:18

b) Pentru a ne simti superiori - este asa de usor sa discreditam pe altii pentru a ne ridica pe noi însine. De multe ori pentru a ne scuza slabiciunile sau esecurile personale ne pomenim zicând „lasa ca nici el nu e mai bun." Un exemplu biblic gasim în cea de-a treia epistola a lui Ioan unde Diotref, dorind întâietatea bârfea pe Ioan si colaboratorii sai.Am scris ceva Bisericii, dar Diotref, caruia îi place sa aiba întâietatea între ei, nu vrea sa stie de noi. De aceea, când voi veni, îi voi aduce aminte de faptele pe care le face, caci ne cleveteste cu vorbe rele. (3 Ioan 1:9)
ADAUG:ORI JUSTIFICAREA TA IN FATA ALTCUIVA PRIN DIFERENTIERE FOLOSIND DEFAIMAREA PENTRU A PAREA MAI BUN/I

c) Din dorinta de acceptare - cand vrem neaparat sa intram într-un anumit grup, ne conformam acelui grup si astfelsubiectele de discutie ale acelui grup devin subiectele tale. De obicei se discuta despre cel ce tocmai a parasit grupul. Trebuie însa sa nu uitam ca acea persoana a parasit grupul pentru acelasi motiv pentru care tu esti acceptat în grup. În curând vei fi tinta bârfelor celor din grupul în care te-ai alaturat. Unii oameni pentru a fi acceptati ca prietenii cuiva vor fi gata sa divulge unele secrete, sau sa spuna neadevaruri despre un alt prieten: „O, daca ai stii ce a zis prietenul tau despre tine!" În Proverbe 16:27 gasim scris: „Omul stricat pregateste nenorocirea, si pe buzele lui este ca un foc aprins. Omul neastâmparat starneste certuri, si paratorul dezbina pe cei mai buni prieteni."

d) Din dorinta de a atrage atentia asupra noastra - cand stii un secret pe care nimeni nu-l stie si-l divulgi atragi atentia asupra ta - „oi fi eu mai neînsemnat, dar stiu multe!"

e) Din dorinta de razbunare - ai fost prieten cu cineva, totul a mers perfect pentru o vreme, ati avut atatea lucruri în comun...dar ceva s-a întâmplat si relatia s-a racit... Poate ti s-a parut ca acesta ti-a gresit si acum te-ai decis sa te razbuni. Astfel începi sa-l barfesti pe acela pe care poate l-ai lingusit atata vreme... Ce trist e ca în loc sa consideri acea prietenie o perioada binecuvantata în care te-ai bucurat de compania prietenilor tai, stergi cu buretele peste tot ceea ce a fost frumos si arunci o pata peste cei prin, si cu care Dumnezeu te-a binecuvantat.

Rev. Dr. Crinisor Stefan

***

Cineva spunea ca atunci cand barfesti, lovesti cu  sabia in trei inimi:
- in propria ta inima pt .ca te incarci cu un pacat
- in a celui cu care vorbesti pt. ca il "otravesti" si pe el
- in a celui pe care il barfesti, defaimandu-l.

 "Cine vorbeste in chip usuratic,raneste ca strapungerea unei sabii,dar limba inteleptilor aduce vindecare." Proverbe 12:18

***

Barfa ucide! Sa ne ajute Domnul sa infrangem ispita de a barfi, atunci cand ea apare.. 

Cata,

Spinii de azi sunt florile de maine!

Odata un om i-a cerut lui Dumnezeuo floare si un fluture, dar Dumnezeu i-a dat un cactus si o omida! Omul s-a intristat ca nu a primit ce-a cerut ... Dupa un timp, omul s-a dus sa vada ce s-a ales de darul primit. Spre surprinderea lui.cactusul acela tepos era plin de flori delicate si splendide! Iar omida aceea paroasa se transformase ... intr-un fluture minunat!
Vezi... ? EL stie ce-i mai bun pt tine.  NU intotdeauna ceea ce-ti doresti este cu adevarat ceea ce ai nevoie; increde-te ca EL niciodata nu-ti va da ceva rau! Spinii de azi sunt florile de maine!

Autor necunoscut

Multi cauta dragostea adevarata ..

Dragostea este rabdarea celui ce te primeste asa cum esti. Este indelunga rabdare a celui ce te asteapta sa devii, sa te transformi. Da , ea este nascuta in focul topitorului si lamurita de sapte ori.
Dragostea paseste tacand pe urmele bunatatii: ea nu-ti va intoarce niciodata rau pt tot ceea ce ai strivit tu calcand neatent. Dragostea nu te va pizmui, nu va ravni la locul tau, caci ea va fi inteles demult care`i este locul. Si-i e prea destul a fi langa tine.
Dragostea nu se lauda: ea te va vedea intai pe tine. Dragostea nu te va privi de sus atunci cand poate ai merita o lectie, nici nu te va umili sa-ti stoarca un cat de mic regret.
Ea nu va da buzna murdar peste sufletul tau , pentru ca a-nvatat sa te astepte. Dragostea nu te vrea egoist, doar pt sine, ci pt toti cei ce au nevoie de tine. Caci ea te-a invatat , nu doar te-a intalnit in delirul posesiei.
Adevarata dragoste iti va alina durerile, te va sustine in adevar, caci n-a putut gasi in tine dor de nelegiuire. Va stii, pe cand esti doar in prag, de ti-este sufletul mahnit si-nfrant. Si cine va putea cuprinde bucuria ei cand va sarbatori fiece biruinta a ta?

Da, dragostea iti va acoperi totul, va vedea dincolo de ceea ce se poate vedea, va nadajdui si va suferi in totul totului tau.... ....Dragostea niciodata nu va pieri !

Autor necunoscut

Nu esti singur!

You Are Not Alone!

You are not alone - For God is with you.
You are not defenseless - For God is your protector.
You are not inadequate - For God is your sufficiency.
You are not useless - For God has a purpose for your life.
You are not worthless - For God sent His Son to die for you.
You are not without hope - For God has a place prepared for you.
You are not unloved - For God loves you with an everlasting love.
You are not rejected, or abandoned - For God calls you His own.

Nu esti singur!

Nu esti singur - Pentru ca Dumnezeu este cu tine.
Nu esti lipsit de aparare - Pentru ca Dumnezeu este protectorul tau.
Nu esti incapabil - Dumnezeu este Cel ce poate pentru tine.
Nu esti nefolositor - Pentru ca Dumnezeu are un scop cu viata ta.
Nu esti lipsit de valoare - Pentru ca Dumnezeu Si-a trimis Fiul sa moara pentru tine.
Nu esti fara speranta - Pentru ca Dumnezeu are pregatit un loc pentru tine.
Nu esti lipsit de iubirea cuiva - Pentru ca Dumnezeu te iubeste cu o iubire vesnica.
Nu esti respins sau abandonat - Pentru ca Dumnezeu te numeste Fiul Sau.

Scris de Roy Lessin

Cea mai mare durere pentru un om este să realizeze că şi-a pierdut sufletul ..

Azi am citit o meditatie care mi-a placut foarte mult. Apartine unei prietene dragi, Airamana.

Fiecare om are un suflet ( partea imaterială, cea mai bună şi nobilă a unui om), pe care ar trebui să pună foarte mare preţ, însă de cele mai multe ori , orice altceva pare să fie mai important decât salvarea propriului suflet. Aşa cum omul este mai nobil decât casa pe care o locuieşte, aşa şi sufletul este mai nobil decât trupul. În ultimul timp observ tot mai multe persoane schimbate,( tocmai de aceea am ales să scriu aceste gânduri), văd oameni care nu mai sunt ce au fost, care nu mai sunt ei înşişi, s-au pierdut pe ei şi mă doare acest lucru ... îi doare şi pe ei.

Cineva îşi poate pierde un lucru, familia, averea, prietenii..sunt anumite pierderi la care nu poţi rămâne indiferent, însă cred că cea mai mare durere pentru un om este să realizeze că şi-a pierdut sufletul, partea cea mai importantă a fiinţei lui, că s-a pierdut pe el însuşi şi deşi ar vrea o transformare înspre bine, observă că este tot mai greu să se ridice din moment ce nu mai este propriul său stăpân.

Dacă ştim că există Dumnezeu şi că El e în control, de ce ne pierdem în lucruri mărunte şi nu ne mulţumim cu o viaţă curată trăită pentru Dumnezeu? Deoarece mă aflu în perioada marilor descoperiri, când aproape totul este pus sub semnul întrebării, mă întreb ce înseamnă cu adevărat să fii mulţumit în zilele noastre. Recunosc, mă simt groznic să văd tineri care sunt mulţumiţi, o mulţumire dezamăgitoare, care se găseşte în lucruri materiale, în câştigarea statutului de “cel mai tare dintre toţi”.Ne chinuim şi căutăm cât mai departe ceea ce credem noi că trebuie găsit pentru a fi fericiţi, progresăm şi toată viaţa tânjim după titlul de om măreţ ( şi pentru această măreţie am fi în stare de orice, chiar şi de falsitate, nişte forme fără fond). Uitând de suflet şi punând flori doar la ferestre, în timp ce în spatele casei adunăm o adevărată grădină de buruieni, am ajunge la o mulţumire de scurtă durată, căci nu ar folosi la nimic unui om câştigarea lumii şi pierderea sufletului.

Vorbind la modul personal, pot spune că e o adevărată fericire să îţi petreci timpul cu Dumnezeu şi văd această fericire pentru că am renunţat la ochii de plumb care mă afundau în cenuşiu. Lumea promite mai mult decât poate da. În timp ce fanteziile îţi sunt împlinite, comorile tale sunt în pericol şi vei da faliment când vei fi jefuit de propriul suflet. Cred că a câştiga lumea pierzându-ţi sufletul este câştigul unui nebun. Lasă ca sufletul să îţi fie prima şi cea mai importantă preocupare. Dacă eşti distrus, strigă neîncetat: “ Păzeşte-mi sufletul şi scapă-mă! Nu mă lăsa să fiu dat de ruşine cînd mă încred în Tine! ( Psalmul 25:20)
Sunt importante alegerile pe care le facem! Nu cred că vrei onoarea oamenilor şi ruşinea veşnică de la Dumnezeu! 

Airamana


*** 
Sublinierile imi apartin ..

Poti ramane in picioare daca ti-o doresti!

"Să rămâneti în picioare, după ce veti fi biruit totul" (Efeseni 6:13)

Nu lăsa ca perioadele lipsite de conflicte din viata ta să te ademenească si să ai un sentiment fals al securitătii: "Fiti treji, si vegheati! Pentru că.. diavolul dă târcoale ca un leu care răcneste, si caută pe cine să înghită" (1 Petru 5:8).

Ce ar trebui să facem când ne atacă diavolul? "Să rămâneti în picioare, după ce veti fi biruit totul". De bună seamă, "Domnul are putere să-l întărească ca să stea" (Romani 14:4), nu în propria sa putere, ci în puterea lui Isus Hristos. De unul singur esti o pradă usoară, dar în puterea Domnului poti sta în picioare să nu cazi. Asa că astăzi, dacă Satan apare cu ispitele lui, anuntă-l că vei sta în picioare în Hristos. Anuntă-l că vei sta în picioare până când trece atacul, până când valul singurătătii trece, până când căsnicia este refăcută, până când iesi din datorii, până când încercarea trece, până când temperamentul îsi pierde puterea de a te prinde în capcană si de a te răsturna. În timp ce tu stai în picioare, Dumnezeu se ocupă de puterea ta!

Pavel a spus: "Pot totul în Hristos care mă întăreste" (Filipeni 4:13). Să remarcăm cuvântul "întăreste". El nu te va întări numai o dată, ci din nou si din nou. El te va întări de fiecare dată când te confrunti cu o provocare dificilă, de fiecare dată când o amintire te tulbură, de fiecare dată când ti se aduce aminte de trecutul tău imperfect, de fiecare dată când te confrunti cu o situatie delicată. Faptul de a-ti extrage puterea, lui Dumnezeu, de care ai nevoie pentru a sta în picioare în fata vrăjmasului va necesita efort. Va necesita laudă la adresa Lui, rugăciune, citirea Cuvântului mai intens decât ai făcut-o până atunci. Dar realitatea este că poti rămâne în picioare dacă ti-o doresti!

sursa: Cuvantul lui Dumnezeu

 ***

Aceasta meditatie a venit exact la momentul potrivit. Dumnezeu mi-a vorbit prin ceea ce tocmai ati citit si m-am gandit sa o pun aici, sa va fie si voua de folos. Mare Dumnezeu avem! Slavit sa fie numele Lui!

Cata,

Ce inseamna a ierta?

Să ierţi nu înseamnă să uiţi.
Să ierţi înseamnă să-ţi reaminteşti…
…că nimeni nu e perfect.
…că fiecare din noi se împiedică, chiar când ne dorim mai mult să stăm drept. …că fiecare spunem lucruri, pe care ne-am fi dorit să nu le rostim niciodată. Toţi uităm câteodată că a iubi e mai important decât a avea dreptate. A ierta înseamnă să-ţi aminteşti cu adevărat… …că omul e mult mai mult decât propriile greşeli, …că adesea suntem mult mai buni şi mai înţelegători,
…că acceptând defectele altora, învătăm să le acceptăm şi pe ale noastre.
…că şansele sunt destul de mari ca în curând să avem nevoie noi înşine de iertare,
…că viaţa ne rezervă uneori împrejurări cărora cu greu le facem faţă.

A ierta înseamnă să ţii minte că ai în inima ta puterea de a o lua de la capăt, iarăşi şi iarăşi…
Aşa că încearcă să ierţi, iarăşi şi iarăşi…

sursa: www.ozibuna.net

***


Cuvăntul "iartă-mă", este poarta noilor şanse!

Atunci când ierţi eliberezi două persoane, pe tine şi pe cel căruia ţi-a greşit.

Iertare inseamna a te folosi de durerea provocata de altii pentru a le da in schimb dragostea lui Christos.

Iarta neincetat ca si Tatal iarta neincetat!

-autori anonimi -

Unul din cele mai frumoase lucruri pe care il poate face un om este acela de a ierta! ( Nopcea Flavius )

***

Imi doresc ca, trecand prin aceasta viata, sa raspandesc parfumul iertarii in orice situatie as intampina si indiferent cat de greu ar fi. Imi doresc sa-mi aduc mereu aminte cate imi iarta mie Dumnezeu zilnic si sa incerc sa fac acelasi lucru ca si Tata: sa iert pe cei din jurul meu, caci asa voi putea dovedi cat de mult Il iubesc.

Cata,

Invata-ne sa ne numaram bine zilele, ca sa capatam o inima inteleapta ..

Ca sa-ti dai seama cat valoreaza un an, intreaba un student care a picat examenul.

Ca sa iti dai seama cat valoreaza o luna, intreaba o mama care a nascut prematur un copil.

Ca sa iti dai seama cat valoreaza o saptamana, intreaba un editor de la un ziar saptamanal.

Ca sa iti dai seama cat valoreaza o ora, intreaba doi indragostiti care abia asteapta sa se intalneasca.

Ca sa iti dai seama cat valoreaza un minut, intreaba un om care a pierdut trenul, vaporul sau avionul.

Ca sa iti dai seama cat valoreaza o secunda, intreaba un sofer care tocmai a evitat un accident.

Ca sa iti dai seama cat valoreaza o viata, intreaba-te ce simti cand pierzi pe cineva drag.

(autor necunoscut)

***

Stiu ca ati mai citit de n ori aceasta meditatie, insa va rog nu treceti rapid peste ea. Incercati sa meditati putin la ce cititi.
Pretuiti fiecare moment pe care il aveti, pentru ca niciodata nu va veti mai intalni cu el. Investiti-va timpul in mod intelept si cautati-l pe Dumnezeu! Nu uitati ca suntem trecatori, dar ce am facut pentru Hristos ramane!

Dumnezeu ne spune: Nu va ingrijorati!

Isus ne cheamă la un mod de viaţă în care nu este loc pentru îngrijorare pentru ziua de mâine şi care pune viitorul nostru în mâinile Sale: „Nu vă îngrijoraţi dar, zicând: „Ce vom mânca?” Sau: „Ce vom bea?” Sau: „Cu ce ne vom îmbrăca?” (Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută). Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele.”

„Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra” (Matei 6:31-34).

Isus nu are în vedere ca noi să nu planificăm înainte sau să nu facem nimic în ceea ce priveşte viitorul nostru. Mai degrabă, El spune: „Nu vă îngrijoraţi sau nu vă întristaţi cu privire la ce va fi mâine.” Când ne gândim la acest lucru, majoritatea îngrijorărilor noastre se referă la ceea ce s-ar putea întâmpla mâine. Suntem în mod constant hărţuiţi de patru cuvinte: Ce va fi dacă?

„Ce va fi dacă economia se va ruina şi-mi voi pierde serviciul? Cum voi plăti eu ipoteca? Cum va putea familia mea să supravieţuiască? Şi dacă voi pierde asigurarea medicală? Dacă mă voi îmbolnăvi sau va trebui să fiu spitalizat, vom fi ruinaţi. Sau, dacă credinţa mea mă va abandona în vremurile de încercare?” Noi toţi avem mii de îngrijorări de tipul „ce va fi dacă.”

Isus întrerupe aceste „ce va fi dacă” ale noastre şi ne spune: „Tatăl vostru ceresc ştie cum să aibă grijă de voi.” El ne spune mai apoi: „Nu e nevoie ca să vă îngrijoraţi. Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie de toate aceste lucruri şi El niciodată nu vă va părăsi. El este credincios pentru a vă da hrană, pentru a vă îmbrăca şi pentru a avea grijă de toate nevoile voastre.”

„Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu samănă, nici nu seceră, şi nici nu strâng nimic în grânare; şi totuşi Tatăl vostru cel ceres le hrăneşte. Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ţes...nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei.”

„Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?” (Matei 6:26, 28-30).

Noi îi dăm cu mare bucurie Domnului toate zilele de ieri, aducând la El toate păcatele noastre din trecut. Avem încredere în El în ceea ce priveşte iertarea tuturor greşelilor, îndoielilor şi a temerilor noastre din trecut. Deci, de ce nu facem acelaşi lucru şi cu zilele de mâine? Adevărul este că majoritatea din noi ne agăţăm strâns de viitorul nostru, dorind să avem dreptul să ne ţinem de visele noastre. Noi ne facem planurile independent de Dumnezeu, apoi, mai târziu Îi cerem să binecuvânteze şi împlinească acele speranţe şi dorinţe.


Domnul să ne binecuvinteze, în primul rând cu viaţă veşnică şi în al doilea rând cu ce crede El că ne-ar fi de folos pe pământul ăsta, care oricum va arde cu tot ce este pe el, pe noi şi casele noaste.

- meditatie scrisa de David Wilkeson -

Se poate sa mai ai doar cateva minute ..

Un student l-a intrebat odata pe un profesor, mai in varsta, de la universitate, om cu frica lui Dumnezeu:
- Cu cat timp inainte de moarte este bine sa se pregateasca omul pentru trecerea in vesnicie?
- Cu cateva minute inainte, a raspuns scurt profesorul.
Tanarul se bucura in sinea lui si adauga, plin de incredere:
- Atunci, mai am de petrecut multi ani traindu-mi viata “la maxim” si bucurandu-ma de toate placerile acestei lumi! Si, cu cateva minute inainte de moarte, ii voi cere lui Dumnezeu sa se indure de sufletul meu si sa imi ierte toate pacatele savarsite pana in acel moment.
Profesorul, zambind ingaduitor fata de atata lipsa de intelegere a mersului acestei lumi, continua:
- Stii cand vei muri?
- Sigur ca nu, nimeni nu stie cand i se va intampla acest lucru.
- Atunci, mai bine te-ai pregati de acum pentru acel moment, pentru ca se poate sa mai ai doar cateva minute pana sa mori…

autor necunoscut

***
Clipa de clipa, multi oameni mor .. si majoritatea dintre ei nu sunt pregatiti pentru a se intalni cu Dumnezeu. Traiesc mereu pe fuga, obositi sau in cautare permanenta de distractii. Si vine un moment cand Dumnezeu porunceste inimii lor: ,,Stop!". Apoi ei se infatiseaza inaintea lui Dumnezeu care le spune ca vor merge in iad si ca nu mai pot face nimic in aceasta privinta. Sunt condamnati la chin pentru eternitate!! Nu pentru o zi, un an, sute sau zeci de mii de ani, ci pentru eternitate. O eternitate departe de Dumnezeu, intr-un chin vesnic!!

Te-ai gandit vreodata, serios, la asta? Ca, zi de zi, clipa de clipa, sunt oameni care mor si care se duc in iad, fara vreo sansa de salvare? Ce faci tu in privinta asta? Ce facem noi? Dumnezeu ne-a insarcinat sa le spunem adevarul .. si suntem responsabili!
Incearca odata sa te opresti pentru 5 minute si sa privesti in jur la oameni! Incearca sa nu mai treci nepasator pe langa ei si sa-ti aduci aminte ca fiecare din ei este un suflet, care intr-o zi ori va infrunta mania lui Dumnezeu ori se va bucura de bunatatea Lui, pentru totdeauna!!
Gandeste-te la asta!

Dumnezeu există!

Un om a mers la o frizerie ca să-şi tundă părul şi să-şi taie barba. În timp ce frizerul îşi servea clientul, între cei doi s-a pornit o conversaţie interesantă. Au vorbit despre multe lucruri şi au abordat diverse subiecte. În cele din urmă au început să vorbească despre Dumnezeu. La acest subiect frizerul a declarat:
- Eu cred că Dumnezeu nu exista.
- De ce spuneţi asta? a întrebat clientul.
- Trebuie doar să ieşiţi pe stradă şi veţi realiza că Dumnezeu nu există. Spuneţi-mi, dacă Dumnezeu ar exista, ar mai fi atâţia oameni bolnavi? Ar mai fi atâţia copii abandonaţi? Dacă Dumnezeu ar exista, nu ar fi nici suferinţă şi nici durere.. Nu-mi pot imagina un Dumnezeu iubitor care să îngăduie astfel de lucruri.

Clientul s-a gândit un moment, dar nu i-a răspuns deoarece nu a vrut să stârnească o ceartă. Frizerul şi-a terminat treaba, iar clientul a părăsit frizeria. Când a ieşit din frizerie, creştinul nostru a văzut pe stradă un om cu părul mare, încâlcit şi murdar şi cu o barbă mare, neglijentă. Era murdar şi neîngrijit. Clientul s-a întors in frizerie şi i-a spus frizerului:

- Ştiţi ce? Frizerii nu există.
- Cum puteţi spune asta? a întrebat frizerul surprins. Sunt aici, sunt frizer şi tocmai te-am aranjat!
- Nu! a exclamat clientul. Frizerii nu există, căci dacă ar exista atunci nu ar mai fi oameni cu părul lung şi murdar şi cu barbă netăiata, cum e omul acela de afară..
- Ah, dar frizerii există! Însă asta se întâmplă când oamenii nu vin la ei.

- Exact! a afirmat clientul. Asta e ideea! Deci.. şi Dumnezeu există! Însă necazurile şi suferinţa se întâmplă atunci când oamenii nu vin la El şi nu-L caută pentru a-i ajuta. De aceea este atâta suferinţă şi durere în lume.

autor necunoscut

O echipa puternica

Recent am citit niste meditatii, din CUVANTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTAZI, despre cum sa-ti formezi o echipa puternica. Sunt niste sfaturi foarte bune asa ca m-am gandit sa le pun si aici! La sfarsit am sa alcatuiesc o lista de baza cu lucrurile necesare intr-o echipa puternica!



< Implinirea unui vis măret presupune de regulă să ai o echipă extraordinară. Echipele extraordinare sunt compuse din oameni cu calităti si defecte.

Elementul essential: Dragoste! Dacă nu-ti pasă in mod sincer de oameni, ei simt lucrul acesta si nu vor sta cu tine. Chiar si cei mai buni membri ai echipei vor trece prin perioade care le va afecta performanta. Iată o retetă benefică pentru stresul care vine odată cu oamenii-problemă. Scrie-o pe un cartonas 3/5 si citeste-o in mod regulat: "Dragostea suferă totul".

Succesul bisericii Noului Testament a fost generat de două lucruri:
1) O temelie biblică sănătoasă; 2) Un simt al apartenentei, in echipele bune, jucătorii au incredere unii in altii.
Initial, faptul acesta reprezintă un risc deoarece increderea ta poate fi violată si poti fi rănit. Când ei iti acordă increderea, fiecare membru al echipei trebuie să se poarte in asa fel incât să câstige increderea celorlalti ghidându-se după un standard inalt. Când fiecare se dăruieste de bună voie si se leagă să dezvolte increderea si sunt testati in timp, ei incep să aibă incredere unul in altul. Ei cred că cel de lângă ei se va purta cu responsabilitate, va respecta angajamentele si se vor sprijini unul pe altul. Cu cât simtul apartenentei devine mai puternic, cu atât potentialul de a lucra impreună va fi mai mare.

Toate echipele au neintelegeri. Liderul unei biserici extrem de mari scrie: "Să nu ne prefacem că nu avem niciodată neintelegeri. Avem de-a face cu 16.000 de oameni, iar pericolele sunt mari. Să nu facem ca oamenii să-si ascundă grija lor de a proteja o falsă notiune a unitătii. Să ne confruntăm cu neintelegerea si să o facem intr-un mod benefic. Marca unei comunităti nu este lipsa conflictului, ci prezenta unui spirit impăciuitor. Pot avea o intâlnire dură cu cineva, dar pentru că suntem legati unul de celălalt, ne putem despărti, bătându-ne pe spate si spunând: "Mă bucur că suntem in aceeasi echipă".

Un indiciu important pentru zidirea unei echipe puternice este sa fii deschis la idei noi si diferite. Pentru a-ti pastra succesul trebuie sa creezi un mediu in care are loc schimbul liber de informatii si idei. Daca oamenilor nu li s-ar fi permis sa incerce lucruri noi, inca am calatori in trasuri trase de cai, am lua masa la lumina lumânarii si am muri mai devreme din cauza unor boli pe care le puteam preveni.

"Ferice de omul care gaseste intelepciunea, si de omul care capata pricepere". Trebuie sa cinstim ceea ce am invatat continuând sa zidim pe cunostintele noastre, dar punându-ne mereu intrebarea: "Exista o cale mai buna?" Campionii nu se. relaxeaza pentru ca sunt in frunte, ci ei continua sa accelereze chiar si când trec linia de finish. Competitia te mentine in forma. Ai nevoie de ea. >

***

Pe scurt, avem nevoie de:

1) Dragoste
2) O temelie biblica sanatoasa
3) Incredere
4) Responsabilitate
5) Confruntarea cu problemele, nu ,,acoperirea" lor
6) Un spirit impaciuitor
7) Deschidere la idei noi si diferite
8) Intelepciune

,, Ai mare pret in ochii Mei .. "

Un tanar s-a dus la un batran intelept pentru al ajuta cu un sfat.
- Inteleptule, am venit la tine pentru ca ma simt atat de mic, de neinsemnat, nimeni nu da doi bani pe mine si ma simt ca nu mai am forta sa fac ceva bun. Ajuta-ma, invata-ma cum sa fac sa fiu mai bun? Cum sa le schimb oamenilor parerea despre mine?
Fara ca macar sa se uite la el, batranul ii spuse:
- Imi pare rau, baiete, nu te pot ajuta, acum am de rezolvat o chestiune personala. Pate dupa accea.
Apoi dupa o mica pauza, adauga:
- Daca insa mai putea ajuta tu pe mine, atunci poate ca as rezolva problema mea mai repede si as putea sa ma ocup si de tine.
- As fi incantat sa va ajut, baigui tanarul cam cu jumatate de gura, simtind ca iarasi e neluat in seama si amanat.
- Bine, incuviinta batranul invatat. Isi scoase din degetul mic un inel si-l intinse baiatului adaugand:
- Ia calul pe care-l gasesti afara si du-te degraba la targ. Trebuie sa vand inelul acesta pentru ca am de platit o datorie. E nevoie insa ca tu sa iei pe el cat se va putea de multi bani, dar ai grija ca sub nici in ruptul capului sa nu-l dai pe putin de un banut de aur. Pleaca si vino cu banii cat mai repede.

Tanarul lua inelul,incaleca si pleca.

Odata ajuns in targ incepu sa arate inelul in stanga si-n dreapta. Cu totii manifestau interes pentru mica bijuterie, pana cand le spunea cat cere pe ea. Doar ce apuca sa le zica de banutul de aur unii radeau, altii se incruntau sau ii intorceau imediat spatele. Un mosneag i-a explicat cat de scump este un ban de aur si ca nu se poate sa obtina un asemenea pret pe inel. Altcineva s-a oferit sa-i dea doi bani, unul de argint si unul de cupru, dar tanarul stia ca nu poate vinde inelul pe mai putin de un banut de aur, asa ca refuza oferta.

Dupa ce batu targul in lung si-n lat rapus nu atat de oboseala cat mai acel de nereusita, lua calul si se intoarse la batranul intelept.
Flacaul si-ar fi dorit sa aiba el o moneda de aur pe care s-o poata da in schimbul inelului, ca sa-l poata scapa pe invatat de griji si astfel, acesta sa se poata ocupa si de el. Intra cu capul plecat.

- Imi pare rau, incepu el, dar n-am reusit sa fac ceea ce mi-ati cerut. De-abia daca as fi putut lua doi sau trei banuti de argint pe inel, dar nu cred sa pot pacali pe cineva cu privire la adevarata valoare a inelului.

- Nici nu-ti imaginezi cat adevar au vorbele tale, tinere prieten! spuse zambitor inteleptul. Ar fi trbuit ca mai intai sa cunoastem adevarata valoare a inelului. Incaleca si alearga la bijutier. Nimeni altul n-ar putea spune mai bine cat face.
Spune-i ca ai vrea sa vinzi inelul si intreaba-l cat ti-ar da pe el. Dar, oricat ti-ar oferi, nu-l vinde. Intoarcete cu inelul! Flacaul incaleca si pleaca in goana.
Bijutierul examina atent micul inel, il privi atent prin lentila prinsa cu ochiul, il rasuci si apoi zise:

- Spune-i invatatorului ca daca ar vrea sa-l vanda acum, nu-i pot oferi dacat 58 de bani de aur pentru acest inel.

- Cuuum? 58 de bani de aur? exclama naucit tanarul.

- Da, raspunse bijutierul. Stiu ca-n alte vremuri ar merita 70, dar daca vrea sa-l vanda degraba, nu-i pot oferi decat 58. Tanarul multumi si se intoarse degraba la invatat, povestindu-i pe nerasuflate cele intemplate.

- Ia loc te rog ii spuse acesta dupa ce-l asculta.

Tu esti asemenea acestui inel, o bijuterie valoroasa si unica. Si, ca si in cazul lui, doar un expert poate spune cat de mare este valoarea ta.

Spunand acestea, lua inelul si si-l puse din nou pe degetul mic.

- CU TOTII SUNTEM ASEMENEA LUI, VALOROSI SI UNICI, PERINDANDU-NE PRIN TARGURILE VIETII SI ASTEPTAND CA MULTI OAMENI CARE NU SE PRICEP SA NE EVALUEZE.
AMINTITI-VA MEREU CAT DE MARE ESTE VALOAREA VOASTRA!!

(Din pacate autorul acestei frumoasa povestioara nu este cunoscut)

Rugaciunea unei fetite…

Intr-o noapte am lucrat din greu ca sa asist o mama la nastere, dar in ciuda tuturor stradaniilor noastre, ea a murit lasand in urma un bebelus mititel, nascut prematur, si o fetita de doi ani, plangand. A fost dificil sa pastram bebelusul in viata, deoarece nu aveam incubator (nu era electricitate pentru alimentarea unui incubator) si nimic care sa faciliteze metodele necesare si speciale de hranire.

Cu toate ca ne aflam la ecuator, noptile erau deseori friguroase, cu accese inselatoare. Una din moasele studente a mers dupa cutia pe care o aveam pentru asemenea copii si dupa scutecul de bumbac in care bebelusul avea sa fie infasurat. Alta a mers sa puna lemne pe foc si sa umple o sticla cu apa fierbinte. Putin mai tarziu, a venit inapoi suparata si mi-a spus ca, in timp ce umplea sticla, aceasta s-a crapat. Cauciucul se distruge usor in climatul tropical.

“Si era ultima noastra sticla pentru apa fierbinte!” exclama ea. Asa cum in Vest nu are nici un rost sa plangi pentru laptele varsat, asa si in Africa Centrala poate fi considerat fara rost sa plangi dupa sticle sparte. Dar nu cresc in copaci si nu sunt nici magazine pe cararile padurii. “Bine”, i-am spus “pune copilul langa foc cat se poate de aproape ca sa fie in siguranta si tu culca-te intre bebelus si usa ca sa-l aperi de curent. Misiunea ta e sa tii copilul cald.”

Urmatoarea zi, pe la pranz, asa cum faceam in majoritatea zilelor, am mers sa ma rog cu fiecare dintre copiii orfani care voiau sa ma insoteasca. Le-am dat celor mici diferite sugestii pentru motive de rugaciune si le-am spus si despre bebelus. Le-am explicat problema noastra, aceea de a tine copilul tot timpul destul de cald, mentionand si despre sticla pentru apa fierbinte. Bebelusul putea muri imediat daca facea friguri. Le-am spus si despre sora lui de doi ani, care plange pentru ca mama ei a murit. O fetita de zece ani, Ruth, s-a rugat cu obisnuita sinceritate concisa a copiilor nostri africani. “Doamne, te rog”, s-a rugat ea “trimite-ne o sticla. Nu maine, ca n-ar mai fi de nici un folos pentru ca maine copilul va fi mort, ci trimite-o, te rugam, in dupa-amiaza asta.” In timp ce ma sufocam in mine din pricina indraznelii rugaciunii, ea a adaugat in incheiere: “Si daca tot te ocupi de asta, n-ai vrea sa trimiti si o papusica pentru fetita, astfel incat sa stie ca Tu te gandesti la ea?”

Asa cum se intampla deseori la rugaciunile copiilor, eram pusa intr-o situatie dificila. Puteam sa spun din toata inima: “Amin”? Pur si simplu nu credeam ca Dumnezeu ar putea face asta. O, da, stiam ca El poate face orice. Asa spune Biblia. Dar sunt limite, nu-i asa? Singurul mod prin care Dumnezeu putea raspunde acestei rugaciuni aparte era primirea unui pachet de acasa. Eram in Africa de mai mult de patru ani si niciodata nu primisem nici macar un pachet de acasa; si chiar daca cineva mi-ar fi trimis un pachet, cine ar fi pus in el o sticla pentru apa fierbinte? Eram doar la ecuator!

La jumatatea dupa-amiezii, in timp ce predam la scoala de asistente, am primit un mesaj ca era o masina la usa din fata a casei mele. Cand am ajuns acasa, masina plecase, dar acolo, pe veranda, era un pachet mare, de mai multe kilograme. Am simtit cum mi se adunau lacrimi in ochi. N-am putut sa deschid singura pachetul, asa ca am trimis dupa copiii orfani. Impreuna am scos snurul, desfacand cu grija fiecare nod. Am impaturit hartia, avand grija ca sa nu o rupem degeaba. Curiozitatea si emotia cresteau. Treizeci sau patruzeci de ochi priveau cu cea mai mare atentie cutia cea mare de carton. Intai am scos pulovere impletite, frumos colorate. Ochii le straluceau cand le-am impartit. Apoi am gasit bandaje tricotate pentru pacientii leprozeriei si copiii pareau putin plictisiti. A urmat o cutie de stafide – aveam sa facem umplem un cuptor cu minunate chifle pentru week-end. Cand am controlat din nou cu mana in cutie, am simtit… ar fi putut fi? Am apucat si am scos din cutie – “da, o sticla de cauciuc pentru apa fierbinte, nou-nouta!” am strigat. Nu-I cerusem lui Dumnezeu s-o trimita; de fapt nici n-am crezut ca el va trimite asa ceva.

Ruth era in primul rand de copii. S-a repezit in fata, strigand: “Daca Dumnezeu a trimis sticla, sigur este si papusa!” Scotocind prin cutie, ea scoase o papusa mica, imbracata minunat. Ochii ii stralucira! Nu se indoise deloc. Uitandu-se la mine, intreba: “As putea merge cu tine, mami, sa dau papusica acelei fetite ca sa stie ca Isus cu adevarat o iubeste?” Acel pachet calatorise timp de cinci luni. Fusese trimis de fostul meu instructor de la Scoala Duminicala, al carei lider a auzit si a ascultat indemnul lui Dumnezeu de a trimite o sticla pentru apa fierbinte chiar la ecuator. Si o fetita pusese inauntru o papusa pentru un copil african – cu cinci luni inainte – ca raspuns la rugaciunea plina de credinta a uneia de zece ani care a spus “in dupa amiaza asta”.

“ Inainte ca sa Ma cheme, le voi raspunde! ” Isaia 65:24

sursa: www.crestintotal.ro

Accepta voia Lui pentru viata ta!

Trebuie sa recunosti cand ceva s-a terminat. Daca Dumnezeu doreste sa ai un lucru, ti-l va da. Daca ai incercat sa faci ca lucrurile sa mearga si nu ai reusit, accepta voia Lui cu privire la aceasta problema. Scoala-te, mananca si incepe sa traiesti din nou! Nu-i implora sa stea cu tine impotriva vointei lor. Plecarea lor nu este un accident, ci inseamna ca Dumnezeu ti-a pregatit ceva mai bun (si poate si lor le-a pregatit), asa ca increde-te in El su du-te mai departe!

sursa: http://cuvdumnezeu.blogspot.com / 22 nov 2009