duminică, 7 martie 2010
The size of Univers .. known until now
Alte detalii despre Canis Majoris .. ma uimeste steaua asta
In comparatie cu steaua aceasta pana si soarele pare microscopic. Mai jos puteti vedea o comparatie video interesanta intre Pamant, Soare, Rigel (o stea despre care n-am vorbit) si Canis Majoris.
sâmbătă, 6 martie 2010
De ce cred in Dumnezeu!
Dar mai înainte aş vrea să te gândeşti puţin... Dacă cineva respinge până şi posibilitatea existenţei lui Dumnezeu, atunci orice dovadă s-ar aduce, el o poate demonta, respingând-o printr-o explicaţie sau alta. Este ca atunci când cineva refuză din principiu să creadă că oamenii au ajuns pe Luna şi, oricâte informaţii ar primi, nu se va răzgândi. Fotografii ale astronauţilor în timp ce merg pe Lună, interviuri cu astronauţii, roci selenare... toate dovezile n-ar avea nici o valoare dacă persoana respectivă a ajuns deja la concluzia că oamenii nu pot ajunge pe Lună.
Când vine vorba de posibilitatea existenţei lui Dumnezeu, Biblia spune că unii oameni au văzut suficiente dovezi, dar că aleg să înăbuşe adevărul despre Dumnezeu.1 Pe de altă parte, acelora care vor să ştie dacă există Dumnezeu, Dumnezeu Însuşi le spune: „Mă veţi căuta şi Mă veţi găsi; dacă Mă veţi căuta cu tot dinadinsul, Mă voi lăsa găsit.”2
Înainte de a analiza datele referitoare la existenţa lui Dumnezeu, răspunde-ţi la întrebarea: „Dacă Dumnezeu chiar există, aş vrea să-L cunosc?” Iată apoi câteva motive care ne pun pe gânduri...
1. Există Dumnezeu? Complexitatea planetei noastre ne indică existenţa unui Creator care nu doar a creat universul în care trăim, ci îl şi menţine în viaţă astăzi.
Ar putea fi date multe, poate nenumărate, exemple care reflectă „mâna” creatoare a lui Dumnezeu. Dar iată aici doar câteva:
Planeta noastră... mărimea sa e perfectă. La suprafaţa Pământului există un strat subţire de gaze, în cea mai mare parte azot şi oxigen, strat care se înalţă doar cam 80 km deasupra suprafeţei planetei. Dacă Terra ar fi fost mai mică, ar fi fost imposibil să aibă atmosferă, cum este cazul planetei Mercur. Dacă ar fi fost mai mare, atmosfera sa ar conţine hidrogen liber, cum este pe Jupiter3]. Din câte se ştie, Terra este singura planetă a cărei atmosferă este alcătuită dintr-un amestec de gaze perfect pentru a susţine viaţa vegetală, animală şi umană.
Terra se afla la distanţa perfectă de Soare. Gândeşte-te puţin la diferenţele de temperatură pe care le întâlnim aici; să zicem, în mare, de la -20 grade la +40 grade. Dacă Terra s-ar afla puţin mai departe de Soare, am îngheţa cu toţii. Dacă s-ar afla mai aproape de Soare, cât de puţin, am arde. Chiar şi o modificare neînsemnată a poziţiei Terrei faţă de Soare ar face imposibilă viaţa pe planeta noastră. Ei bine, Terra rămâne însă la această distanţă perfectă de Soare în timp ce se învârteşte în jurul Soarelui cu o viteză de aproape 100.000 de km/h. Totodată se roteşte şi în jurul propriei axe, făcând ca întreaga suprafaţă a planetei noastre să fie încălzită şi răcită cât este nevoie în fiecare zi.
Şi Luna, satelitul nostru, are mărimea perfectă... şi se află la o distanţă perfectă faţă de Terra, cu atracţia sa gravitaţională. Luna creează fluxul şi alte mişcări importante ale oceanelor - astfel încat apele oceanice să nu stagneze - şi în acelaşi timp împiedică vastele oceane să inunde uscatul4.
Apa... deşi incoloră, inodoră şi insipidă, totuşi nici o vietate nu poate supravieţui fără ea. Plantele, animalele şi oamenii sunt alcătuiţi în cea mai mare parte din apă (cam două treimi din trupul uman este apă). Vei vedea imediat de ce caracteristicile apei o fac să fie atât de propice vieţii:
Are un punct de fierbere şi un punct de îngheţ neobişnuit de ridicate. Apa ne îngăduie să trăim într-un mediu cu schimbări de temperatură, menţinându-ne în acelaşi timp organismul la o temperatură constantă de 36,5 grade.
Apa este un solvent universal. Aceasta proprietate a sa face ca mii de substanţe chimice, minerale şi nutritive să poată fi transportate în tot trupul nostru şi în cele mai mici vase de sânge5.
În plus, apa este neutră din punct de vedere chimic. Fără să influenţeze componenţa substanţelor pe care le transportă, apa îngăduie ca medicamentele, alimentele şi mineralele să fie absorbite şi folosite de către organism.
Apa are o tensiune superficială deosebită. Aşa se face că apa din plante poate să curgă în sus, învingând forţa gravitaţiei, transportând apa şi substanţele hrănitoare până în vârful celor mai înalţi copaci.
Datorită faptului că apa îngheaţă de sus în jos şi pluteşte, peştii pot trăi chiar şi iarna.
Cam 96% din apa Terrei se află în oceane. Dar aici pe Terra există un sistem care îndepărtează sarea din apa oceanică şi apoi o distribuie pe toată suprafaţa planetei. Prin procesul de evaporare, se înlătură sarea din apa oceanică şi se formează norii; aceştia sunt mişcaţi cu uşurinţă de către vânt, împrăştiind astfel apa pe deasupra Pământului, pentru hidratarea vegetaţiei, a animalelor şi a oamenilor. Acest sistem de furnizare a apei şi de purificare a ei, de reciclare şi refolosire, ajută la menţinerea vieţii pe planeta noastră6.
2. Există Dumnezeu? Complexitatea creierului uman indică existenţa unei inteligenţe superioare la originea sa.
Creierul omenesc... procesează simultan un volum impresionant de informaţii. Creierul tău primeşte informaţii referitoare la toate culorile şi obiectele pe care le vezi, la temperatura din jurul tău, la presiunea cu care apasă picioarele pe podea, la sunetele din jurul tău, la cât de uscată îţi e gura, chiar şi cum apare acest articol pe ecran. Creierul înregistrează şi procesează toate emoţiile, gândurile şi amintirile. Totodată el urmăreşte continuu funcţiile trupului, cum ar fi ritmul în care respiri, mişcarea pleoapelor, senzaţia de foame şi mişcările muşchilor mâinilor.
Creierul uman procesează peste un milion de mesaje pe secundă7. Creierul analizează importanţa tuturor acestor informaţii, sortându-le pe cele relativ lipsite de însemnătate. Această funcţie de filtrare îţi îngăduie să te concentrezi şi să acţionezi cu eficienţă. Şi crezi tu că acest creier care se ocupă de peste un milion de informaţii în fiecare secundă, evaluându-le în acelaşi timp importanţa şi îngăduindu-ţi apoi să acţionezi în funcţie de cele mai pertinente informaţii... crezi tu că acest creier a apărut, pur şi simplu, la întâmplare? Au apărut dintr-o dată acele cauze biologice care au dus la formarea în mod desăvârşit a ţesutului, a fluxului sanguin, a neuronilor, a întregii structuri cerebrale? Creierul funcţionează altfel decât celelalte organe. Se caracterizează prin inteligenţă, prin capacitatea de a raţiona, de a provoca sentimente, de a visa şi de a planifica, de a acţiona şi de a comunica cu ceilalţi oameni. Cum putem explica existenţa la întâmplare a creierului uman?
3. Există Dumnezeu? „Întâmplarea” sau „cauzele naturale” nu pot explica în mod credibil toate aceste lucruri extraordinare.
Dacă nu credem că există Dumnezeu, atunci nu ne rămâne decât să credem alternativa: că tot ceea ce există în jurul nostru a apărut la întâmplare, din cauze naturale. Dacă cineva ar juca zaruri, ce şanse ar avea să dea doi de şase? Destul de mare, nu-i aşa?! Dar care ar fi probabilitatea ca pe nişte zaruri albe-albe să apară acele puncte negre? Ceea ce a încercat să dovedească Pasteur cu secole în urmă este confirmat acum de ştiinţă: viaţa nu poate apărea din ne-viaţă. Atunci de unde a apărut viaţa umană, animală şi vegetală?
Şi încă ceva: „cauzele naturale” nu pot explica de ce există un volum atât de mare de informaţii foarte exacte în ADN-ul uman. Celui care respinge ipoteza existenţei lui Dumnezeu nu-i mai rămâne să creadă decât că tot ceea ce există a apărut la întâmplare - fără nici o cauză, fără nici un plan, pur şi simplu, la noroc. Dar este o ofensă pentru raţiune să vezi un plan foarte complex şi să consideri că a apărut la noroc.
4. Exista Dumnezeu? Pentru a putea afirma cu siguranţă că nu există Dumnezeu, trebuie să ignori complet pasiunea unui număr enorm de mare de persoane care sunt convinse că există Dumnezeu.
Nu vreau să spun că un lucru este neapărat adevărat dacă un număr suficient de mare de oameni îl crede. În ştiinţă, de pildă, s-au descoperit despre univers adevăruri noi care au desfiinţat concluziile anterioare. Dar pe măsură ce ştiinţa a progresat, nici o nouă descoperire ştiinţifică nu a infirmat probabilitatea ca o minte inteligentă să fi conceput toate aceste lucruri. Ba chiar, cu cât se fac mai multe descoperiri despre viaţa umană şi despre univers, cu atât descoperim că acestea sunt mai complexe şi mai exact concepute. Noile dovezi nu numai că nu ne îndepărtează de Dumnezeu, ci indică cu şi mai mare precizie spre o sursă inteligentă care a creat totul. Oricum, dovezile obiective nu sunt totul.
Mai este o chestiune mult mai vastă. De-a lungul istoriei miliarde de oameni de pe tot globul şi-au confirmat convingerile ferme despre existenţa lui Dumnezeu - concluzii la care au ajuns în urma unei relaţii personale, subiective, cu Dumnezeu. Şi în zilele noastre milioane de oameni pot relata amănunţit despre viaţa lor cu Dumnezeu. Ei ne-ar arăta răspunsurile primite la rugăciunile lor, modul clar şi minunat prin care Dumnezeu le-a împlinit nevoile şi i-a călăuzit în luarea unor decizii personale importante. Ne-ar putea descrie în detaliu nu numai propriile convingeri, ci şi cum a acţionat Dumnezeu în viaţa lor. Mulţi oameni sunt siguri că există Dumnezeu, că este iubitor şi că li s-a dovedit credincios. Dacă încă eşti sceptic, poţi spune totuşi cu certitudine: „Eu am dreptate absolută, iar ei se înşală în ce-L priveşte pe Dumnezeu”?
5. Există Dumnezeu? Ştim că există fiindcă în mod constant caută să ne atragă la El.
Pe vremuri nu credeam în existenţa lui Dumnezeu. Şi nu ştiu cum se face că, precum toţi ceilalţi atei, eram foarte deranjată de faptul că unii credeau totuşi în El. Ce se întâmplă cu ateii... de folosesc atât de mult timp, atenţie şi energie, căutând să combată ceva ce ei nici nu cred că există?! Ce ne determină să facem asta? Când eram atee, îmi închipuiam că o fac fiindcă îmi pasă de acei sărmani oameni naivi... că o fac pentru a-i ajuta să-şi dea seama că îşi pun nădejdea în ce nu trebuie. Ca să fiu sinceră, mai aveam încă un motiv. Când îi provocam la întrebări pe cei ce credeau în Dumnezeu, eram în adâncul meu curioasă să văd dacă mă pot convinge că au dreptate. Căutam să fac acest lucru în parte şi deoarece doream să mă eliberez de „enigma Dumnezeu”. Dacă le puteam dovedi în mod convingător că greşesc, atunci îmi puteam lua gândul de la subiectul acesta şi-mi puteam vedea de viaţa mea.
Nu mi-am dat seama însă care era adevaratul motiv pentru care eram atât de măcinată de subiectul „Dumnezeu”... fiindcă Dumnezeu Insuşi îl aducea la lumină. Am ajuns să înţeleg însă că Dumnezeu vrea să fie cunoscut. Ne-a creat pentru ca să-L cunoaştem. Ne-a înconjurat cu dovezi ale existenţei Sale şi ne pune chiar sub ochi această chestiune a existenţei Sale. Parcă nu puteam să nu mă gândesc la posibilitatea existenţei lui Dumnezeu. De fapt, chiar în ziua când m-am hotărât să recunosc că Dumnezeu există, mi-am început rugăciunea astfel: „OK, ai câştigat!” Poate că motivul subtil pentru care ateii sunt deranjaţi de cei care cred în Dumnezeu este că Dumnezeu este Cel care nu îi lasă în pace.
Nu sunt singura care a trecut prin aşa ceva. Filosoful Malcolm Muggeridge scria: „Aveam impresia că într-un fel sau altul, în îndelungile mele căutări, eu eram cel urmărit.” C. S. Lewis îşi amintea: „...noapte de noapte, ori de câte ori îmi luam gândul de la munca mea, chiar şi pentru o clipă, simţeam apropierea constantă, neostoită, a Aceluia pe care, îţi spun sincer, nu-mi doream să-L cunosc. În cele din urmă, am avut parte tocmai de acel lucru de care mă temusem îngrozitor. Am cedat şi am recunoscut că Dumnezeu este Dumnezeu, am îngenuncheat şi m-am rugat; cred că în clipa aceea nu exista în toată Anglia un păcătos întors la credinţă, care să fie mai nefericit şi mai reticent ca mine.”
Dupa aceea Lewis a scris o carte intitulată „Surprised by Joy”, ca urmare a faptului că L-a cunoscut pe Dumnezeu. Nici eu nu aveam nici un fel de aşteptări... în afară de aceea de a fi cinstită şi de a recunoaşte pe drept existenţa lui Dumnezeu. Cu toate acestea, de-a lungul lunilor care au urmat momentului recunoaşterii lui Dumnezeu, am devenit tot mai uimită de dragostea Sa pentru mine.
6. Există Dumnezeu? Spre deosebire de celelalte revelaţii ale lui Dumnezeu, Isus Hristos este imaginea cea mai evidentă şi mai directă a lui Dumnezeu.
De ce Isus? Analizează puţin toate religiile majore ale lumii şi vei vedea că Buddha, Mahomed, Confucius şi Moise s-au considerat toţi învăţători sau profeţi. Niciunul dintre ei nu a pretins vreodată ca ar fi egal cu Dumnezeu. Dar, în mod surprinzător, Iisus Hristos a susţinut că este egal cu Dumnezeu. Aceasta Îl deosebeşte pe Iisus de toţi ceilalţi. El a spus că Dumnezeu există şi chiar acum vă uitaţi la El. Când vorbea despre Tatăl Său din ceruri, nu vorbea despre cineva separat de El, ci despre cineva cu care era într-o unitate extrem de strânsă, necunoscută oamenilor. Iisus a spus că cine L-a văzut pe El L-a văzut pe Tatăl şi că cine crede în El crede în Tatăl.
El a spus: „Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.”8 El a susţinut că are calităţi pe care le are doar Dumnezeu: de a le ierta păcatele oamenilor, de a-i elibera de obiceiurile păcătoase, de a le da o viaţă bogată şi viaţă veşnică în ceruri. Spre deosebire de alţi învăţători, care îi determinau pe oameni să se concentreze asupra cuvintelor lor, Iisus îi conduce pe oameni spre Sine. El n-a spus: „Urmaţi cuvintele Mele şi veţi găsi adevărul.” Ci: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.”9
Ce probe a adus Iisus Hristos pentru a dovedi că este Dumnezeu? A făcut ceea ce oamenii nu pot face. A făcut minuni. A vindecat pe bolnavi... orbi, şchiopi, surzi; chiar a înviat şi doi oameni din morţi. A dovedit că are putere asupra lucrurilor... a înmulţit mâncarea într-atât încât au putut mânca pe săturate câteva mii de oameni. A făcut minuni şi în ce priveşte natura... a mers pe lac, a poruncit unei furtuni puternice să înceteze. Oamenii de pretutindeni mergeau după El fiindcă le îndeplinea nevoile şi făcea minuni. El a spus oamenilor că dacă nu vor să creadă ceea ce le spune, ar trebui să creadă în El măcar fiindcă văd minunile pe care le face.10
Iisus Hristos ne-a arătat că Dumnezeu este blând, plin de dragoste, conştient de egoismul şi de defectele noastre şi că totuşi... Îşi doreşte din suflet o relaţie cu noi. Hristos ne-a revelat că, deşi Dumnezeu consideră că suntem păcătoşi şi că merităm să fim pedepsiţi, totuşi dragostea Sa pentru noi a biruit, făcându-L să Se gândească la un alt plan pentru scăparea noastră. Dumnezeu însuşi a luat chip de om şi a primit în locul nostru pedeapsa pentru păcatele noastre. Ţi se pare ridicol sau absurd? Poate... dar cunosc mulţi taţi care, dacă ar fi posibil, ar face bucuroşi schimb de locuri cu copilul lor aflat pe patul de spital, din cauza cancerului. Biblia spune că motivul pentru care îl putem iubi pe Dumnezeu este că... El ne-a iubit mai întâi.
Iisus a murit în locul nostru, pentru ca noi să putem fi iertaţi. Dintre toate religiile din lume, veţi vedea ca numai prin Iisus Dumnezeu le întinde o mână oamenilor, deschizându-le astfel calea unei relaţii personale cu El. Iisus ne arată dragostea lui Dumnezeu, care caută să ne împlinească nevoile şi să ne atragă la Sine. Datorită morţii şi învierii lui Iisus, astăzi ni se oferă o viaţă nouă. Putem primi iertarea de păcate, putem fi total acceptaţi şi iubiţi de către Dumnezeu. El spune: „Te iubesc cu o iubire veşnică; de aceea îţi păstrez bunătatea Mea!”11 Iată-L, aşadar, pe Dumnezeu în acţiune!
Există Dumnezeu? De vrei să ştii răspunsul, caută să afli cât mai multe despre Iisus Hristos. Biblia ne spune: „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.”12
Deşi Ii stă în putere să ne oblige să credem în El, totuşi Dumnezeu nu o face. Dimpotrivă, El ne pune la dispoziţie suficiente dovezi ale existenţei Sale, pentru ca noi să alegem singuri să Ii răspundem. Distanţa perfectă a Terrei faţă de Soare, proprietăţile chimice deosebite ale apei, creierul uman, ADN-ul, numărul mare de oameni care confirmă faptul că Il cunosc pe Dumnezeu, dorinţa - care ne macină inima şi mintea - de a afla dacă există Dumnezeu, dorinţa lui Dumnezeu de a Se lăsa găsit prin Iisus Hristos. Dacă vrei să ştii mai multe despre Iisus şi despre motivele care te îndeamnă să crezi în El, te rog să citeşti „Dincolo de credinţa oarbă”.
Dacă vrei să începi o relaţie cu Dumnezeu chiar acum, o poţi face.
Trebuie să iei singur această hotărâre; nimeni nu te obligă s-o faci. Însă dacă vrei să fii iertat de către Dumnezeu, dacă vrei să ai o relaţie personală cu El, poţi începe chiar acum, rugându-L mai întâi să îţi ierte păcatele şi să vină în viaţa ta. Domnul Iisus a spus: „Iată, Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine.”13 Dacă vrei să faci acest pas, dar nu eşti sigur ce anume să-I spui, iată aici o rugăciune după care te-ai putea lua: „Doamne Iisuse, Îţi mulţumesc că ai murit pentru păcatele mele. Tu-mi cunoşti viaţa şi ştii că am nevoie să fiu iertat de păcatele mele. Te rog chiar acum să mă ierţi şi să vii în viaţa mea. Vreau să Te cunosc cu adevărat. Vino, Te rog, în viaţa mea acum. Si Îţi mulţumesc că doreşti să ai o relaţie personală cu mine. Amin.”
De acum Dumnezeu consideră relaţia Sa cu tine permanentă. Iisus a spus despre toţi aceia care cred în El: „Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc şi ele vin după Mine. Eu le dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea.”14
Având în vedere toate cele de mai sus, putem trage concluzia că există Dumnezeu, că este plin de dragoste şi că poate fi cunoscut în mod personal, de aproape.
sursa: aici
Un Dumnezeu minunat!
Dumnezeu minunat
Oceanele ascund ceva din taina Ta
Muntii imi arata maiestatea Ta
Bolta cerului se pleaca usor
Toate canta pentru Creator
Planetele danseaza la porunca Ta
Pamantul linistit toarce in axa sa
Galaxii ce fredoneaza toate in cor
Vrednic este al nostru Creator
Dumnezeu minunat in palma Ta am fost sapat
Inainte sa vad lumea mea, eram un vis in inima Ta
Dumnezeu minunat in palma Ta am fost sapat
Tu esti stanca pe care stau, Tu esti apa din care beau
E un mister, e o minune
Ce nu se poate explica
Cu tot ce este Doamne in mine
Mereu iti voi canta
Canis Majoris - cat de mici suntem noi in Univers?
Planeta noastra este practic invizibila in comparatie cu Canis Majoris. Si daca ne gandim si ce este omul in comparatie cu planeta Pamant, iar apoi revenim la afirmatie de mai sus, ramanem fara cuvinte. Si ganditi-va la ceva: cu siguranta Canis Majoris nu este cea mai mare stea, ci cea mai mare descoperita pana acum.
Cine este Dumnezeu? Cine suntem noi?
Aici puteti afla mai multe detalii:
Sau aici: http://tanaracrestina.blogspot.com/2009/11/dintr-o-mana-de-tarana-cu-iubire-m-ai.html
Va urma ..
Dumnezeu vs Omul - Creatie mai presus de cuvinte
Intotdeauna am fost pasionata de trei lucruri: Univers, carti si armata! Universul ma fascineaza foarte mult si sunt uimita ca pana acum nu prea am abordat acest subiect pe blog. Universul este ceva maret, ceva in mare parte necunoscut, care arata o particica din maretia Dumnezeului nostru. Cu cat aflu mai multe despre el, cu atat inima mea izbugneste in lauda la adresa lui Dumnezeu si in acelasi timp este cuprinsa de teama, realizand ce este omul in comparatie cu Cel care se autonumeste: ,,Eu sunt cel ce sunt!". ( Exod 3:14 )
Traim intr-o lume mereu pe fuga, permanent in cautare de nou sau de distractii. Iar altii sunt atat de obosititi dupa o zi de munca, incat nu mai vor nimic altceva decat liniste si odihna. Si uite asa, abosorbiti ori de distractii ori de prea multa munca, uitam de minunile din jurul nostru si uitam ca viata este mult mai mult decat ce vedem noi zi de zi.
Privind la creatia lui Dumnezeu este imposibil sa nu te intrebi cine a creat toate aceste lucruri si este imposibil sa nu vezi un Creator, atotputernic si extrem de creativ, in spatele a tot ce exista!
Deci, in urmatoarea perioada veti auzi mai multe despre subiectul: Dumnezeu vs Om - Creatie mai presus de cuvinte!
Cat de mare este Universul?
“Ce este omul, ca să te gâdeşti la el şi fiul omului, ca să-l bagi în seamă? Şi totuşi [fiind un nimic - imi apartine micul comentariu] l-ai făcut cu puţin mai prejos decât îngerii şi l-ai încununat cu slavă şi cu cinste:i-ai dat stăpânire peste lucrurile mâinilor Tale,toate le-ai pus sub picioarele lui. " (Ps 8,4-7)
marți, 5 ianuarie 2010
Tabloul
S-a intamplat ca intr-o zi, un ateu, prieten bun cu un crestin, sa-i faca o vizita prietenului sau. Acesta avea un tablou foarte frumos pe un perete. Si ateul a spus:
- Prietene, ce tablou frumos! Cine l-a pictat?
- Nimeni, intr-o zi m-am trezit acolo cu el pe perete. Nu stiu cine l-a facut, nici cum a ajuns acolo.
- Dar, nu se poate asa ceva. Nu se poate sa se fi pus singur pe perete; cineva l-a pictat si tu l-ai cumparat!
- Prietenul meu drag, daca tu crezi ca Universul si tot ce exista s-a nascut la intamplare, necreat de nimeni si sustii ca nu exista Dumnezeu, cum poti sa nu crezi ca acest tablou s-a facut singur si tot singur s-a pus pe perete?
Abia atunci a inteles ateul ce vroia de fapt crestinul sa-i demonstreze. Si a ramas fara cuvinte!
***
Daca cei care vad Universul acesta cu tot ce exista in el si cred ca nu exista un Creator inteligent care l-a plasmuit, atunci, cu siguranta, ei au nevoie de mai multa credinta decat crestinii, care cred in Dumnezeu ca si Creator a tot ce exista! Iar eu, nu am suficienta credinta ca sa fiu ateu!
Sunt coplesita de puterea, maretia si originalitatea Creatorului meu si caut sa ma bucur de tot ce a creat El ca sa ma faca fericita! Imaginile sunt o umbra a originalului, insa vreau sa va arat o foarte mica parte din creatia care demonstreaza existenta lui Dumnezeu!
sâmbătă, 14 noiembrie 2009
Misiunea reflectata în creatie
Subiect: Misiunea încredintata omului prin creatie
Scop: Sa descoperim care a fost planul lui Dumnezeu încredintat fiintei umane ,
chiar prin actul creatiei si sa vedem cum acesta poate fi împlinit.
Prin actul creatiei ne este descoperita maretia, atotputernicia si întelepciunea lui Dumnezeu (Rom.1:19-20, Ps.19:1,Fapte 17:24-25 ) Privind însa la creatia lui Dumnezeu, observam însa în acelasi timp si ordine ,desavîrsire si scop. Nimic nu este la întîmplare sau fara sens. Fiecarui lucru din creatie, Dumnezeu i-a încredintat o anume menire. Astfel cerul atmosferic a fost creat ca sa faca o despartire între ape(Gen 1:6-8), pamîntul si marea ca sa fie mediul în care Dumnezeu sa aduca viata (Gen.1:9-13) Soarele , luna si stelele au fost create ca sa lumineze si sa faca o împartire a timpului (Gen.1:14-19) ,iar vietuitoarele marii si ale uscatului sa fie cadrul în care Dumnezeu sa-l aseze pe om.(Gen.1:20-25)
Luînd în considerare aceste evidente , putem întelege ca întreaga existenta a fost creata pentru a-L revela si onora pe Dumnezeu, dar în acelasi timp si pentru a forma cadrul perfect în care omul sa-si împlineasca misiunea care urma sa-i fie încredintata. Daca fiecarei parti din creatie i-a fost destinat un scop precis , cu atît mai mult trebuie sa ne asteptam ca Dumnezeu a încredintat o misiune si „coroanei creatiunii Sale”. În studiul prezent dorim sa descoperim care este misiunea încredintata omului chiar prin actul creatiei , ce lucruri i-au cauzat esecul si cum poate omul să-si împlineasca planul care i-a fost destinat?
. Care a fost misiunea încredintata omului prin actul creatiei ?
Aparitia omului în mijlocul universului n-a fost un accident sau o întîmplare , ci o urmarea a hotarîrii unui Consiliu Divin. Dumnezeu a zis :”Sa facem om dupa chipul nostru, dupa asemanarea noastra..”(Gen.1:26). Cînd vorbeste despre Sine, de mai multe ori în acesta hotarîre , Dumnezeu foloseste pronumele personal la plural.Acest fapt confirma trinitatea, dar confera si un statut special fiintei umane. Omul a fost creat în urma deciziei consiliului Divin .Acest statut este definit însa si de modul în care omul a ajuns sa ia fiinta: daca întreaga creatie a luat fiinta la porunca lui Dumnezeu si a fost facuta din nimic(verbul folosit în acest caz este evreiescul „bara”, care înseamna a crea din nimic) , atunci cînd Dumnezeu a facut pe om S-a implicat activ: A luat tarîna pamîntului din care i-a modelat trupul, apoi i-a suflat în nari suflare de viata si omul a devenit un suflet viu . (Gen 2:6) Verbul folosit la facerea omului este evreiescul „asa” care înseamna a face un lucru din ceva existent.
Fiinta umana este diferita însa de întraga creatie nu numai datorita modului în care a fost creata, ci si datorita misiunii care i s-a încredintat. Prin aceasta misiune omul este chemat:
a. sa oglindeasca chipul lui Dumnezeu
În cuvîntul Scripturii, aceasta responsabilitate este evidenta prin hotarîrea lui Dumnezeu care a zis : „Sa facem om dupa chipul Nostru , dupa asemanarea Noastra; „(Gen .1:16) si prin lucrarea lui Dumnezeu ,care a adus la împlinire acest fapt: „Dumnezeu a facut pe om dupa chipul Sau, l-a facut dupa chipul lui Dumnezeu: parte barbateasca si parte femeiasca i-a facut.” (Gen.1:27).
Avînd chipul lui Dumnezeu , omul a dobîndit însusirile unei persoane, avînd la fel ca Dumnezeu , sentiment , intelect si vointa . Desi i s-a daruit un trup material, omul este mai mult decît tarîna ; el este un suflet nemuritor , care în starea de inocenta în care a fost creat, exprima caracterul lui Dumnezeu. Actionînd ca o persoana si reflectînd caracterul lui Dumnezeu omul trebuia sa-l reprezinte pe Dumnezeu în mijlocul creatiei .
Vorbind despre aceasta misiune, psalmistul spune : „omul a fost facut cu putin mai pe jos decît Dumnezeu , si-a fost încununat cu slava si cu cinste.”(Ps.8:5) Potrivit acestei înzestrari, vietuitoarele, diavolul si îngerii cazuti , ar fi trebuit sa stie ca prin ceea ce este, omul pune în lmina chipului lui Dumnezeu.
b. sa reproduca chipul lui Dumnezeu
Daca atunci cînd studiem actul creatiei, oglindirea chipului lui Dumnezeu este o misiune pe care o descoperim în mod implicit , reproducerea chipului lui Dumnezeu este o misiune care i-a fost data omului printr-o porunca explicita. Însusi Dumnezeu a spus omului: „ Creste-ti , înmultiti-va , umpleti pamîntul…”(Gen. 1:28). Foarte multi privesc acest act al reproducerii doar ca un mod de împlinire fizica si de perpetuare a rasei umane. Intentia lui Dumnezeu a fost însa mult mai înalta: El a dorit ca în teritoriul ce a devenit pentru o vreme zona de autoritate si stapînire a Diavolului (Luca 4:5-6; Ef.2:1-2), omul sa multiplice chipul lui Dumnezeu încît sa umple pamîntul de slava.
Misiunea încredintata omului n-a fost doar sa aiba copii care sa populeze pamîntul , ci sa reproduca chipul si imaginea lui Dumnezeu prin toti acestia , pentru ca de la o margine la alta a lumii sa se vada numai slava lui Dumnezeu. Ce chemare înalta ; în teritoriul în care a fost localizat Diavolul , omul trebuia sa oglindeasca chipul lui Dumnezeu si sa reproduca aceasta imagine, încît tot pamîntul sa ajunga plin de chipul lui Dumnezeu. (Isaia 6:3 ;Ps.72:19)
b. sa stapîneasca asupra creatiei lui Dumnezeu
Prin creatie , omul a primit însa o încredintare mult mai înalta : El a fost îmbracat cu slava cinste si autoritate fiind chemat sa stapîneasca peste pestii marii, pasarile cerului si peste orice vietuitoare care se misca pe pamînt, domnind astfel asupra pamîntului, asa cum Dumnezeu îsi exercita domnia si stapînirea asupra întregei existente. (Gen.1:28 ;Ps.8:5-8). În capitolul 2 al cartii Genesa, observam ca omul s-a angajat în împlinirea acestei misiuni atunci cînd a început sa pazeasca si sa lucreze gradina în care a fost asezat si a pus nume animalelor. (Gen 2:19).
Pentru ca Adam sa-si împlineasca misiunea încredintata, Dumnezeu i-a daruit-o pe Eva, care urma sa-i fie ajutorul potrivit. (Gen.2:18-24). Desi misiunea pe carea a primit-o era o chemare înalta, iar Dumnezeu a pregatit omului tot ceea ce avea nevoie pentru a o împlini, acesta a esuat în împlinirea planului lui Dumnezeu
2. Care au fost factorii ce au cauzat esecul omului în aceasta misiune ?
Daca Diavolul prin rebeliunea sa n-a reusit sa ia locul lui Dumnezeu în univers , a încercat sa ia locul lui Dumnezeu în inima omului ; si-a reusit ! Astfel, din cauza neascultarii de Dumnezeu si-a ispitirii diavolului, omul si-a pierdut inocenta , ajungînd într-o stare de pacat. În acest fel imaginea chipului lui Dumnezeu a fost pervertita. Omul nu mai semana acum cu ce L-a creat. De aceea în loc sa reproduca chipul lui Dumnezeu ca pamîntul sa ajunga plin de slava, omul a transmis din generatie în generatie o mostenire pacatoasa a firii pacatului , care a umplut pamîntul de sîlnicie si pacat. (Gen.6:5-6; Gen.6:12.)
În acelasi timp ca urmare a pactului ,omul a pierdut si autoritatea si stapînirea asupra lumii create.Din stapîn , omul a ajuns stapînit de puterea pacatului a Diavolului si-a mortii. Urmarind experienta lui Adam , putem spune ca în urma pacatului, omul a cazut de la cea mai înalta treapta a asemanarii si-a partasiei cu Dumnezeu, la cea mai josnica stare de vinovatie si robie spirituala. Aceasta înfrîngere spirituala descalificîndu-l pentru a împlini misiunea încredintata.
3. Care sunt lucrurile ce pot ajuta omul sa-si împlinesca acesta misiune ?
Desi primul Adam a cazut ,esuînd în misiunea pe care a primit-o , Dumnezeu da omului o a doua sansa prin Hristos(al doilea Adam). (Evrei 2:5-18; Rom.5:12-21). În timpul misiunii Sale, Domnul Isus a cîstigat biruinta exact în domeniile în care a fost înfrînt Adam. Astfel, El a dovedit ascultare deplina fata de Tatal,(Fil.2:6-11) a înfrînt puterea Diavolului, a pacatului si a mortii(Mat.4:1-11; I Cor.15:55-58) si-a dovedit ca are autoritate si stapînire asupra pestilor marii si-a vietuitoarelor pamîntului(Luca 5:1-7 Mat.17:24-27;Mat 26:74-75;Mat.21:1-7)
Noul Testament arata clar ca prin Hristos, Dumnezeu a adus o noua creatie(2 Cor.4:3-6;2 Cor.5:17), iar apostolii folosesc deseori imagini din actul creatiei, pentru a ilustra acest nou început . Asfel mîntuirea începe cu Dumnezeu (Gen 1:1 ;Ioan 1:1-14), iar Duhul Sfînt aduce convingerea de pacat cercetînd inimile oamenilor (Gen.1:2;Ioan 16:5-15) . Cuvîntul Scripturii aduce lumina pentru cei ce zac în Împaratia Întunericului si face o despartire între trup , suflet si duh. (Gen 1:2-8; Ps.119:130; Evrei 4:12). Tot ceea ce a pierdut omul prin caderea lui Adam, cîstiga acum prin Hristos (Rom5:17-21).
Daca Adam a fost chemat sa stapîneasca asupra primei creatii, cu mult mai mult Hristos este capul si stapînul noii cretii a lui Dumnezeu. El este cel de-al doilea Adam, prin care Dumnezeu restaureaza toate lucrurile. (1 Cor.15:45-49) Vechiul Testament este caretea urmasilor lui Adam (Gen.5:1) prin care totul ste închis sub blestem (Mal.4:6), pe cînd Noul Testament este cartea urmasilor lui Hristos, prin care toate lucrurile sunt aduse sub binecuvîntare.(Ap.22:3).
Urmarind ceea ce putem fi prin Hristos, putem spune ca misiunea în care omul a esuat din cauza pacatului lui Adam, poate sa fie împlinita acum prin Hristos!
~ material luat de pe www.misiune.ro ~
<>
sâmbătă, 7 noiembrie 2009
Descoperiri ...
Iata cateva intrebari la care omul a incercat sa gaseasca raspuns inca din timpurile stravechi. Candva si eu m-am intrebat cine sunt, ce caut si cum am ajuns aici. Acum consider ca am gasit raspunsurile pe care le cautam si vreau sa spun si altor persoane concluziile la care eu am ajuns.
1) Ce este omul? Omul este creatia lui Dumnezeu! O creatie atat de complexa incat pe zi ce trece descoperim mai mult din ea si continuam sa ne uimim. Incercati sa studiati omul, cum este el din punct de vedere fizic si psihic si veti descoperi ce putin stiti. Multi incearca sa ne convinga ca suntem descendenti ai maimutelor. Dar cat este acest lucru de adevarat? De asemenea, ei spun ca tot ce este in jurul nostru exista pe baza intamplarii.. Dar sa studiem putin problema. Watchman Nee punea problema in felul urmator:
,, Care sunt caracteristicile lucrurilor ce se petrec întâmplător?
In primul rând ştim că ele sunt lipsite de organizare. Cel mult ele pot fi integrate parţial. Ele nu pot fi complet organizate niciodată. Un scop specific poate fi atins din întâmplare numai o singură dată, dar nimeni nu poate atinge un scop specific din întâmplare tot tim¬pul. Dacă arunc acest scaun în cealaltă parte a camerei, este posibil ca din întâmplare el să cadă pe picioarele sale într-un unghi perfect. Dacă fac acelaşi lucru cu un al doilea scaun, se poate întâmpla ca acesta să cadă frumos lângă primul. Dar nu se va întâmpla la fel şi cu al treilea şi al patrulea, şi aşa mai departe. Intâmplarea poate asigura numai o organizare parţială. Ea nu garantează o integrare totală. Mai mult, toate interacţiunile întâmplătoare sunt lipsite de ţintă, sunt dezorga¬nizate şi fără scop.
Priveşte soarele de deasupra capului tău. El nu există fără scop. Dimpotrivă, el are scopul şi importanţa lui. Priveşte prin telescop luna, stelele şi miriadele de galaxii. Unele stele au propriile lor planete. Şi toate urmează traiectorii şi modele precise. Toate sunt organizate. Felul în care se mişcă ele poate fi calculat şi prevăzut.
Din aranjamentul fiecărui lucru din univers noi ştim că Dumnezeu există, deşi nu-L putem vedea. Fiecare fenomen al naturii este atât de echilibrat, organizat, plin de înţeles şi funcţional. “
Citind acest pasaj, am ajuns la concluzia ca nu se poate ajunge la un scop specific din intamplare tot timpul. Observam in jurul nostru cat de oranganizate sunt toate lucrurile si ca fiecare are un scop précis pt care exista. Cercatand cu atentie, nu putem nega acest adevar.
2) Cum a luat fiinta tot ce vedem in jurul nostru?
Asa cum spunea si Watchman Nee, ,, toţi gânditorii au doar două explicaţii pentru originea universului; nu există o a treia explicaţie. Trebuie să acceptaţi una dintre cele două. Care sunt aceste explicaţii? Prima spune că universul a venit în fiinţă prin evoluţie naturală şi autointeracţiune; a doua explicaţie pune originea universului pe seama unei Fiinţe personificate, dotată cu intelect şi scop. Acestea sunt singurele două explicaţii prezentate de către toţi filozofii lumii. Nu există o a treia.
Universul trebuie să fie creat de Cineva dotat cu o înţelepciune profundă, care are o cunoştinţă vastă şi un plan complicat. Dacă nu poţi accepta ideea că universul a apărut la întâmplare, trebuie să recunoşti faptul că el a fost creat de un asemenea Dumnezeu. Nu poate exista o a treia explicaţie. Tu alegi varianta. Trebuie să decizi dacă universul a venit din întâmplare sau a fost creat de Dumnezeu.”
Si daca nu credeti ce vedeti cu ochii poate credeti dovada din interiorul vostru.
Tot Watchman Nee spune in felul urmator: ,,De data aceasta vom analiza inima omului. înainte de a o face, ar trebui de asemenea să observăm un singur fapt: ori de câte ori există o dorinţă, trebuie să existe şi un obiect pentru acea dorinţă. In adâncul fiecărui om există o dorinţă puternică după Dumnezeu. Fie că este vorba de rase foarte civilizate, cum sunt caucazienii sau civilizaţiile antice, ca de exemplu civilizaţia chinezească, fie că este vorba de indigenii africani nativi şi necultivaţi, toţi au un dor comun — Dumnezeu. Din moment ce sunt oameni, ei au un dor după Dumnezeu, indiferent de rasă şi naţionalitate. Acesta este un fapt. Nu poţi aduce argumente împotriva lui. Toţi îl caută pe Dumnezeu. Fiecare om are o dorinţă după Dumnezeu. Acest lucru este foarte clar. Aplicând principiul pe care tocmai l-am menţionat, din moment ce inima noastră simte nevoia după un Dumnezeu, trebuie să existe un Dumnezeu în univers. Dacă Dumnezeu nu există, noi nu am avea niciodată un astfel de dor în inima noastră. NU TE-AI GÂNDIT NICIODATĂ LA DUMNEZEU?“
Un alt argument ar putea fi reprezentat de raspunsurile la rugaciuni. Watchman Nee:
,, Prieteni, credeţi că nu a existat niciodată răspuns la rugăciuni? Vreţi să spuneţi că toate răspunsurile la rugăciuni sunt false? Eu personal am avut cel puţin două sau trei mii de răspunsuri la rugăciuni. Oare este posibil să le soctim ca fiind simple coincidenţe? Mulţi alţi oameni au primit răspuns la rugăciunile lor. Oare toate acestea sunt coincidenţe? Aceste răspunsuri la rugăciuni constituie o dovadă puternică a existenţei lui Dumnezeu! “
Ar mai putea fi multe de spus ca si argumente ca Dumnezeu chiar exista, ca El a creat lumea si pe om, dar cred ca aceste argumente sunt suficiente pentru a va pune pe ganduri. Si cred ca e nevoie de mai multa credinta sa crezi ca nu exista Dumnezeu, decat sa crezi ca El exista!
La intrebarea: Pentru ce existam, voi reveni data viitoare. Si daca sunteti interesati sa aflati mai multe detalii despre ce am scris mai sus, va recomand cu caldura cartea lui Watchman Nee, Credinta Crestina Normala!
Va urma ..