Pe sub poduri ..

Vroiam de mult timp sa citesc aceasta carte si ma bucur ca in sfarsit am avut ocazia. Este una din cele mai bune carti pe care le-am citit vreodata.

M-a ajutat sa privesc, din alt unghi, viata de crestin.
 M-a facut sa inteleg, mai bine ca niciodata, ca a fi crestin inseamna, mai presus de toate, a implini Cuvantul lui Dumnezeu. Teoretic cu totii stim asta, dar practic putini au inteles acest adevar.
Suntem toba de Biblie, insa cand vine vorba a pune in practica ce stim, in orice imprejurare, mai greu o facem.

Ii multumesc lui Dumnezeu ca mi-a vorbit intr-un mod atat de limpede si ma rog sa nu fiu niciodata un crestin de suprafata, ci oamenii sa-l vada pe Isus Hrisos in mine.

Cugetari de peste zi ..

Azi am avut parte de o zi grea. Am realizat inca o data in ce lume traim, o lume plina de necazuri, o lume in care cei mai multi alearga dupa bani si nu le pasa daca, incercand sa-si atinga un anume tel, calca pe toti din jur in picioare. Tot azi am realizat si ce mica e credinta mea de cele mai multe ori. Dumnezeu nu m-a parasit niciodata si totusi .. mica e credinta mea. Nu vreau sa mai fie asa!

As vrea sa am o credinta puternica, o credinta care sa-i atraga atentia lui Dumnezeu, o credinta ca a lui Avraam sau poate chiar mai mare ca a lui. As vrea sa nu ma mai las doborata de amaraciune si sa continui sa lupt, sa continui sa fiu o lumina. Sa nu ma las cuprinsa de manie sau suparare cand cineva vrea,intr-un fel sau altul, sa-mi faca rau. Vreau sa nu ma las cuprinsa de ingrijorare, ci sa ma incred in Domnul meu in orice clipa a vietii mele. Vreau sa iau decizii cu intepepciune de la El. Si vreau sa nu uit niciodata ca puterea lui Dumnezeu este cea care ma sustine, nu a mea!

Daniel - evreul credincios din groapa cu lei

De cate ori imi amintesc de Daniel, prizonierul evreu din Babilon, ma cuprind mai multe sentimente: uimire, teama, apreciere .. si asta pentru ca a fost cu adevarat un om fascinant, un om al lui Dumnezeu. Uimire si apreciere pentru ca s-a increzut in Dumnezeu cu toata inima lui si nu i-a pasat de leii din groapa si teama pentru ca realizez ca a mea credinta este atat de mica ..

Ma intreb mereu: mie mi-ar fi fost frica de o groapa cu lei?

Pe scurt, situatia a stat in felul urmator: Daniel, era un evreu prizonier in Babilon. Dar nu era un simplu prizonier, era un om care il slujea pe Dumnezeu cu toata inima lui. Imparatul Dariu a pus 3 capetenii peste imparatie, in numarul carora era si Daniel. In Daniel 6:3 ni se spune: ,,Daniel insa intrecea pe toate aceste capetenii si pe dregatori, pentru ca in el era un duh inalt; si imparatul se gandea sa-l puna peste toata imparatia." Evident ca acest lucru a atras invidia capeteniilor si dregatorilor si au cautat sa-l distruga. ,,Dar n-au putut sa gaseasca nimic, niciun lucru vrednic de mustrare, pentru ca el era credincios si nu se gasea nicio greseala la el si niciun rau." (Daniel 6:4) Asa ca au cautat punctul sensibil a lui Daniel si l-au gasit: Dumnezeul lui.
S-au dus la imparat si l-au convins sa dea o porunca: ,,oricine va inalta, in timp de 30 de zile, rugaciuni catre vreun dumnezeu sau catre vreun om, afara de tine, imparate, va fi aruncat in groapa cu lei." Porunca a fost si intarita prin semnatura imparatului, dupa legea Mezilor si Persilor, care odata data, ramanea neschimbata. Ce a facut Daniel cand a auzit de porunca imparatului? Raspunsul il gasim in Daniel 6:10: ,,Cand a aflat Daniel ca s-a iscalit porunca, a intrat in casa lui, unde ferestrele odaii de sus erau deschise inspre Ierusalim si de 3 ori pe zi ingenunchea, se ruga si lauda pe Dumnezeul lui, cum facea si mai inainte."
M-am gandit de multe ori, ce as fi facut eu in locul lui? Probabil m-as fi rugat, dar in ascuns, gandindu-ma ca Dumnezeu are nevoie de mine in viata, pentru a-l marturisi celor din jur. Sau probabil mi-ar fi fost foarte teama de lei, m-as fi rugat .. insa cu teama. Dar acum realizez ca era important ca Daniel sa treaca prin aceasta incercare pentru a demonstra existenta singurului Dumnezeu adevarat! Daniel a fost fara teama si plin de credinta in Dumnezeu.
Dusmanii nu au pierdut prilejul si l-au dat de gol la imparat. Si imparatul Dariu, desi tinea la Daniel nu avea incotro, nu putea schimba porunca data. Asa ca Daniel a fost aruncat in groapa cu lei, dar nu inainte ca imparatul sa-i spuna: ,,Dumnezeul tau, caruia necurmat Ii slujesti, sa te scape! Toata noaptea regele nu a dormit de grija pentru Daniel si in revarsatul zorilor a alergat la groapa,l-a strigat si a constatat ca era in viata. ,,Atunci imparatul s-a bucurat foarte mult si a poruncit sa scoata pe Daniel din groapa. Daniel a fost scos din groapa si nu s-a gasit nicio rana pe el, pentru ca avusese incredere in Dumnezeul sau." (Daniel6:23) Iar Dumnezeu nu dezamageste pe nimeni care se increde in el!
Oamenii care au vrut sa-l omoare pe Daniel au fost aruncati in groapa cu lei, impreuna cu familiile lor si ,,pana sa ajunga in fundul gropii, leii i-au si apucat si le-au faramitat oasele." Iata soarta celor ce se ating de copiii lui Dumnezeu.
Si iata rezultatul incercarii lui Daniel - imparatul Dariu a scris o scrisoare catre toate popoarele: ,,Poruncesc ca, in toata intinderea imparatiei mele, oamenii sa se teama si sa se infricoseze de Dumnezeul lui Daniel. Caci EL este Dumnezeu cel vesnic; imparatia lui nu se va nimici niciodata si stapanirea Lui nu va avea sfarsit. El izbaveste si mantuieste, El face semne si minuni in ceruri si pe pamant. El a izbavit pe Daniel din ghearele leilor." (Daniel6:26,27)
Daca noi slujim lui Dumnezeu cu credinta deplina, oamenii vor observa si vor aduce lauda lui Dumnezeu! Sa nu uitam ce mare Dumnezeu avem! Sa lasam teama si sa imbratisam credinta adevarata! Iar Dumnezeu nu ne va lasa singuri cu niciun chip!

Invaluiti de iubire - Portretul barbatului ideal!

Pentru ca sunt foarte pasionata de carti, m-am gandit sa impartasesc si altora margaritarele descoperite in ele. Imi pare rau ca nu am avut blog-ul mai acum cativa ani, dar voi incepe cu cartile care le citesc in prezent.
In aceasta carte am descoperit un portret al barbatului ideal. Si, desi un persoanaj de fictiune, stiu ca mai exista astfel de oameni in lume, intrucat si cartea ,,s-a nascut" din experientele de viata ale lui Janette Oke.

Portretul barbatului ideal - Clark Davis

Romanul acesta m-a impresionat si mi-a sugerat, indirect, cum ar trebui sa fie o familie adevarata, o familie reusita. Desi initial cu multe dificultati, Clark si Marty, au reusit totusi sa construiasca o familie puternica, bazata pe Hristos si pe iubirea dintre ei doi.

Scurta descriere:

Marty si Aaron sunt un cuplu de tineri proaspat casatoriti, care hotorasc sa-si faca un rost intr-o zona frumoasa dar austera din vestul Americii. Dar o tragedie le curma visul, caci sotul lui Marty moare in timp ce cauta unul dintre cai, astfel tanara, care toata viata ei nu facuse altceva decat sa citeasca, este pusa in situatia de a-si lua viata in propriile maini, cu atat mai mult cu cat era deja insarcinata. Pentru ca iarna era aproape si nici o caravana nu se intorcea spre casa decat la primavara, Marty se casatoreste conventional cu un alt vaduv, Clark Davis pentru a infrunta mai usor vitregiile soartei. Astfel, tanara este nevoita sa aiba grija si sa incerce sa se apropie de sufletul fetitei lui Clark, Missie, o fetita cu personalitate si care inca nu poate trece peste moartea mamei ei. Viata ii pune asadar la diferite incercari, vor mai putea oare cei doi gasi din nou dragostea? Se pare ca da! :)

***
In ziua inmormantarii sotului ei, Clem, Clark a venit la Marty si i-a propus ceva benefic pentru amandoi: Marty isi va petrece iarna in casa lui, in schimbul rolului de mama pentru fetita lui, Missie. Intre cei doi a fost o casatorie de interes comun. Totusi, intelegand suferinta prin care trecea ea, Clark a tratat-o cu respect si plin de rabdare. El isi incepea fiecare dimineata citind un pasaj din Biblie si rugaciunea de la fiecare masa era nelipsita. Clark era un om multumitor pentru tot ce primea de la Dumnezeu, bucurii sau incercari si avea o credinta de neclintit in Dumnezeu. El isi trata fiica cu multa dragoste si isi facea mereu timp pentru ea.

Marty, fiind o straina in casa lui, a fost tratata totusi cu multa rabdare si i-a explicat tot ce era necesar sa stie pentru gospodarie. Iar Marty, desi ranita profund de moartea sotului si frustrata permanent de prezenta lui Clark, era o femeie hotarata sa munceasca si sa nu fie intretinuta pe gratis; era si extrem de harnica. Clark o lauda pentru felul in care gatea si se ruga mereu pentru ea, sotia lui. El era un om responsabil, muncea foarte multca sa asigure familiei un trai cat mai bun si stia cum sa cheltuiasca banii intr-un mod cat mai intelept si util. Clark intotdeauna isi anunta sotia cat va lipsi de acasa si unde se duce si, foarte important, nu lua decizii fara sa se consulte cu ea in prealabil. Oricat de mare ar fi fost o greseala, niciodata nu se enerva, nici nu o mustra; dadea dovada de un calm incredibil. Si Marty incerca sa fie o mama cat mai buna pentru Missie si o gospodina adevarata.

Clark era grijuliu cu familia lui. Era un vecin excelent si un ajutor de nadejde in orice situatie. I-a cumparat lui Marty tot ce avea nevoie pentru ingrijirea personala si materiale pentru haine. I-a cumparat, de asemenea, si ce stia ca isi dorea: ace de cusut, de crosetat, lana si alte ustensile de croitorie; mai tarziu i-a daruit chiar si o masina de cusut, sa-i vina mai usor in a face haine pentru ea si fetita.

Intotdeauna respecta Ziua Domnului. Era o zi speciala pentru el si Dumnezeu.

Marty ii facea hainute lui Missie si, cu ochii lui blanzi, Clark ii multumea. Cand Clark a observat ca Marty era insarcinata cu copilul fostului sot, ea s-ar fi asteptat la o altfel de reactie din partea lui, insa el i-a spus ca se bucura ca are un bebelus, care sa-i pastreze vie amintirea lui. Cand ceilalti credeau ca ar fi copilul lui, Clark a avut grija sa le spuna adevarul, ca Marty sa fie fericita. Era extrem de atent si grijuliu. Iar Marty .. era impresionata. Si cum sa nu fii impresionata de un astfel de om? Clark facea intotdeauna ce trebuia, chiar daca il durea. EL intotdeauna o ajuta, mai ales in perioada de sarcina, cand stia ca ei ii vine mai dificil. Cand era mandru de ea, nu ezita sa i-o spuna. El a vrut sa-i faca o surpriza lui Marty si se ducea mereu in oras sa stranga semnaturi, pentru a aduce un doctor in orasul lor, caci bebelusul urma sa se nasca in curand. Cand bebelusul a venit pe lume, Clark a mers sa se roage.

Ma, o vecina foarte draga lui Marty i-a spus: ,, Vezi tu, Marty, uneori dragostea vine treptat, pe nesimtite, fara sa trambiteze cuvinte marete sau sa fluture steaguri stralucitoare. Nici nu-ti dai seama cum creste si creste si devine tot mai puternica pe cand .. nu stiu. Dintr-o data te ia prin surprindere si te gandesti: oare de cand ma simt asa si de ce n-am observat mai devreme? "

Fara sa-si dea seama, Marty incepea sa-l iubeasca pe Clark si experimenta exact ce ii spunea Ma. S-a intamplat ca micutul Clare era cat pe ce sa moara pentru ca s-a inecat cu un nasture, dar doctorul adus de Clark in oras, i-a salvat viata.

Clark spunea: ,, Viata e ca un rau. Trece prin multe. Il umplu frunzele, animalele il murdaresc, inundatiile de primavara il umplu cu noroi. Soarele stralucitor il face ca sticla unei oglinzi. Ploaia torentiala il face sa creasca, dar totusi sa misca mai departe, neschimbator, acelasi rau, in ciuda a ceea ce i se intampla. Isi face loc printre frunze, se curata de mizerie, apele noroioase devin curate din nou. Accepta bataia soarelui si ploile, caci ii dau viata si forta, dar s-ar fi putut descurca si fara ele. Asa este viata. Vin vremuri grele, dar viata merge inainte, eliberandu-se treptat de povara. Vin si vremuri mai bune; poate ca ne-am descurca si fara ele, dar Domnul stie ca avem nevoie de ele pentru a capata valoare, pentru a ne face mai puternici, pentru a ne ajuta sa reflectam stralucirea soarelui. Cred ca trebuie sa acceptam si binele si raul cat traim si sa facem tot ce putem pentru ca raul sa ne afecteze tot mai putin cu putinta. In ce priveste binele, sa-l ajutam sa creasca, sa dam importanta tuturor lucrurilor bune. "

Concluzia: ,, Ce-i putea spune acestui barbat care statea in fata ei? Acest barbat care a mangaiat-o in durere, a fost alaturi de ea in bucurie, i-a dat putere cand propria ei putere era pe sfarsite, i-a impartasit credinta lui si a condus-o spre Dumnezeul lui. Cum a aparut acest miracol al dragostei? Nu stia. O invaluise fara sa-si dea seama .. pe nesimtite. "

Acest barbat a reusit sa-i castige dragostea, actionand cu rabdare si avand o relatie stransa cu Dumnezeu. Vreau sa cred ca inca mai exista astfel de oameni pe pamant, crestini autentici, care sunt un model pentru ceilalti. Eu una am invatat ceva lectii importante din cartea asta, asa ca v-o recomand cu toata caldura!