In ultimul timp, am observat, din ce in ce mai des, cat de putina credinta avem. Afirmam sus si tare ca suntem credinciosi, insa cei mai multi dintre noi, cand trecem prin incercari, falimentam in acest aspect. De obicei ne incredem in El pana la limita la care ajungem si noi, pana acolo unde putem vedea drumul inainte, doar pana la ultima problema, pentru care avem un plan de rezerva. Dar abia dupa acea limita se poate vorbi de Credinta!
In Evrei 11:1 spune: ,, Si credinta este o incredere neclintita in lucrurile nadajduite, o puternica incredintare despre lucrurile care nu se vad. “ Atributul credintei este statornicie: o incredere neclintita. De cate ori stam noi neclintiti in credinta noastra cand apar incercari sau ispite?
Despre Sara se spune in Evrei 11:11 ca ,, a primit putere sa zamisleasca, fiindca a crezut in credinciosia Celui ce-i fagaduise. “ Ce ne-a fagaduit noua Dumnezeu? Avem multe promisiuni din partea Lui, insa una care ma fascineaza pe mine se gaseste in Romani 8:32: ,, El, care n-a crutat nici chiar pe Fiul Sau, ci La dat pentru noi toti, cum nu ne va da fara plata, impreuna cu El, toate lucrurile? “ Si noi .. cat de putina credinta avem!! Ce binecuvantati am fi daca ne-am increde in Domnul din toata inima noastra si nu doar cu o parte din ea!
,, Credinta nu este un act unic, ci o privire continua catre Dumnezeu." ( A. W. Tozer )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu