8. BUNĂVOINŢA UCENICILOR LUI ISUS SĂ SUFERE
Ucenicii au murit unul câte unul, suferind şi murind ca martiri pentru credinţa lor fermă şi pentru predicarea învierii lui Isus ca fiind un fapt istoric abslolut! Istorici ca Flavius Iosifus, Eusebiu şi alţii ne spun că:- Matei a murit junghiat cu sabia într-un oraş din Etiopia.
- Marcu a murit în Alexandria, în nordul Egiptului, după ce a fost târât cu cruzime pe străzile oraşului.
- Luca a fost spânzurat de un măslin undeva pe tărâmul Greciei. Iacov a fost decapitat în Ierusalim.
- Iacov cel Mic (aşa cum este numic în Marcu 15:40) a fost aruncat de pe un loc înalt al Templului.
- Filip a fost spânzurat de un stâlp la Hieropolis, în provincia Frigia. Bartolomeu a fost jupuit de viu.
- Andrei a fost legat de o cruce şi lăsat să moară. Iuda a fost omorât cu săgeţi.
- Matia (apostolul ales în locul lui Iuda) a fost mai întâi bătut cu pietre şi apoi decapitat.
- Barnaba a fost omorât cu pietre de evreii de la Salonic.
- Pavel, care a fost la început un duşman al lui Cristos (Fapte 9) după o mulţime de torturi şi persecuţii, a fost în final decapitat în Roma.
- Petru a fost crucficat (aşa cum Isus i-a spus în Ioan 21) în Roma.
- Toma, fostul sceptic al învierii lui Isus (Ioan 20:28) a fost înjunghiat cu o lance, la Coromandel, în estul Indiei (Indonezia) datorită predicării evangheliei.
Ucenicii au pecetluit mărturia lor că Cristos este viu cu însăşi sângele lor. Ei au coborât în mormintele lor afirmând că evenimentele care la care ei au fost martori, s-au întâmplat de fapt. Îmi este greu să cred că aceşti oameni au minţit. Oamenii poate că sunt gata să moară pentru ceva care ei cred că este adevărat, dar nimeni nu este gata să moară pentru ceva care ştiu că este o minciună! Dacă a ştiut cineva că Isus a fost viu după învierea Sa, aceştia au fost ucenicii Lui. Ei au fost într-o poziţie istorică unică care le-a permis să ştie dacă ce spuneau ei era adevărat sau nu. Ei de fapt au trăit în Israel, în timpul în care Isus a trăit şi a înviat din morţi. Ei au fost acolo!
scris de Charlie H. Campbell - sursa aici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu