Pana nu se face o investigare minutioasa a dovezilor cu o minte deschisa, credinta in crestinism poate parea problematica.
Mai intai, exista numeroase obectii intelectuale ( problema raului si obiectiile multor oamenilor de stiinta ). In al doilea rand, exista obstacole emotionale ce obstructioneaza uneori aceptarea crestinismului. Exclusivismul crestin, ipocrizia crestinilor sunt piedici emotionale aproape in calea tuturor. In final, exista si motive volitionale pentru a respinge crestinismul si anume, moralitatea crestina, ce pare sa restrictioneze alegerile noastre in viata.
Intrucat cei mai multi dintre noi nu vrem sa dam socoteala in fata nimanui, nu exista in noi dorinta naturala de a ne abandona libertatea in fata unui Dumnezeu nevazut.
Dar, in ciuda acestor obstacole intelectuale, emotionale si volitionale, indraznim sa afirmam ca nu credinta in crestinism este dificila, ci mai degraba credinta in ateism sau in orice alta religie. Cu alte cuvinte, consideram ca de indata ce te uiti la dovezi, este nevoie de mai multa credinta ca sa fii necrestin decat ca sa fii crestin.
Aceasta afirmatie poate parea contradictorie, dar nu este. Orice conceptie religioasa despre lume si viata are nevoie de credinta - chiar si conceptia care spune ca nu exista Dumnezeu. De ce? Deoarece ca fiinte umane limitate, noi nu detinem acel tip de cunoastere care sa ne puna la dispozitie dovezi absolute pentru existenta ori inexistenta lui Dumnezeu.
din cartea Nu am destula credinta ca sa fiu ateu
Va urma ..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu